Citate latine - Prostie

Prostia fiecaruia se razbuna pe el insusi. Sua cuique nocet stultitia. (Plinius Junior, Epistulae)

Pe natarai ii recunoastem dupa vorbe - pe magar dupa urechi. E verbis fatuos, ex aure tenemus asellum.

Cu prostii e mai bine sa nu ai de-a face. Cum fatuis consilium ne habeas.

Prostul nu va avea niciun prieten. Fatuo non erit amicus.

A face pe prostul e cea mai buna masura de prevedere in anumite situatii. Stultitiam simulare loco prudentia summa est. (Cato, Disticha Moralia)

Sa nu-i raspunzi prostului pe masura prostiei lui si nici sa nu devii asemenea lui. Ne respondeas stulto juxta stultitiam eius, ne efficieris similis ei.

A te socoti atotstiutor este propriul pas spre prostie. Credere te sapientem primus ad stultitiam gradus.

Nu orice greseala trebuie sa fie socotita prostie. Non omnis error stultitia est dicenda.

Nu poate lega trei cuvinte. Tria verba non potest jungere.

A face servicii altora si a-ti face tie rau, inseamna prostie si nu caritate. Aliis prodesse et sibi nocere stultitia est, non caritas.

Prostul isi arata imediat mania. Fatuus statim indicat iram suam.

Este o dovada de prostie sa vezi viciile altora si sa le uiti pe ale tale. Est enim stultitiae aliorum vitia cernere, obliviscere suorum. (Cicero, Tusculanae Disputationes)

E o prostie sa fii suparat pe cineva care are putere mai mare decat tine. Stultitia est ei te esse tristem, cuius potestas plus potest. (Plautus, Casina)

Norocul ii favorizeaza si pe prosti. Fortuna favet fatuis.

Tacerea, pentru omul prost, este socotita intelepciune. Taciturnitas stulto homini pro sapientia est. (Syrus, Sententiae)

Nimic nu poate fi mai insuportabil decat un prost norocos. Neque quidquam insipiente fortunato intolerabilius fieri potest. (Cicero, De amicitia)

A nu vedea frunza in padure Frondem in silvis non cernere! (Ovidius, Tristia)

Este o virtute sa scapi de vicii si o intelepciune deosebita sa te feresti de prostie. Virtus est vitium fugere et sapientia prima Stultitia caruisse. (Horatius, Epistulae)

Capul prost nici nu incarunteste, nici nu albeste. Caput stultum nec canescit, nec albescit.