Citate de Blaise Pascal

Cei ce socotesc slabi pe oamenii stapaniti de pasiuni se aseamana cu acel doctor care l-a numit nebun pe un bolnav doar pentru ca-l vazuse doborat de febra.

Patima este intotdeauna o taina si nu poate fi deslusita si, din pacate, este sigur ca viata nu-i cruta pe copiii ei cei mai frumosi si ca adesea cei mai minunati oameni trebuie sa iubeasca tocmai ceea ce ii distruge.

Oamenii sunt atat de obligatoriu nebuni, incat a nu fi nebun inseamna a fi nebun de un alt fel de nebunie.

Dreptatea fara forta este neputincioasa, forta fara dreptate este tiranica.

Pasiunea este o hipertrofie a sentimentului de proprietate. © CCC

Dumnezeu este o sfera infinita al carei centru este peste tot si circumferinta nicaieri. © CCC

Omul are multe trebuinte. El nu iubeste decat pe cei ce pot sa i le satisfaca pe toate.

Nimic măreţ nu se îndeplinește în lume fără pasiune. (Lecţii de filozofia istoriei, 1832)

Doua excese: a exclude ratiunea, a nu admite decat ratiunea.

Inima are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște. (Cugetări)

Pasiunea explica totul, scuza totul, purifica totul.

Noi nu ne multumim cu trairea ce avem in noi si in propria noastra fiinta; vrem sa traim in gandul celorlalti, cu o traire imaginara; si facem in acest scop eforturi, ca sa parem altfel decat suntem…Suntem atat de orgoliosi, incat am vrea sa fim cunoscuti de tot pamantul si chiar de oamenii care vor veni dupa noi, si suntem atat de vanitosi, incat stima a cinci sau sase persoane care ne inconjoara ne amuza si ne multumeste.

Marii oameni se pasionează de lucrurile mărunte, atunci când cele importante le lipsesc. (Corespondență)

Numai pasiunile si marile pasiuni pot inalta sufletul catre lucruri marete. © CCC

Aprob din toata inima marile pasiuni: ele dovedesc maretia sufletului; si, desi nelinistea care izvoraste dintr-acestea este oarecum opusa severei intelepciuni, ele se acorda totusi atat de bine cu cea mai austera virtute, incat consider ca nu pot fi pe drept condamnate.

Virtutea unui om nu se masoara cu eforturile sale, ci cu ce realizeaza in mod obisnuit.

Ce e lumea si ce forta o mana?...aceasta forta e pasiunea si interesul.

Natura acestui amor-propriu si a eului uman este sa nu se iubeasca decat pe sine si sa nu se ia in considerare decat pe sine.

Un om indiferent fata de orice, lipsit de pasiuni, care isi este suficient lui insusi, n-ar mai fi o fiinta sociala.

Ne impotrivim pasiunilor noastre mai mult din cauza slabiciunii decat datorita fortei noastre. © CCC