Citate despre Stiinta

Biblioteca Centrului Cultural Francez din Saigon, reprezentand o sursa inepuizabila de carti noi si vechi, o frecventam cu asiduitate. Aceasta mi-a permis sa frecventez nu numai marii autori francezi - Dumas, Hugo, Verne, Saint-Exupéry, care ma pasiona, - dar, de asemenea, sa descopar scriitori din intreaga lume. Detectivii Sherlock Holmes si Hercule Poirot, creati de pana lui Arthur Conan Doyle si Agatha Christie, ma fascinau  in mod deosebit. Procesul reconstituirii crimei si a descoperirii vinovatului, dictate mai intai de intuitie, apoi printr-o deductie logica si rationala, ma atragea. (Cosmosul si lotusul) © CCC

Stiinta este capitanul, iar practica, soldatii.

Știința încearcă să înțeleagă lumea; religiile (și filozofiile) și-au asumat, în general, sarcina de a da sens vieții umane. Religia și știința se pot ilumina reciproc, cu condiția ca ambele să rămână în propriile lor sfere. © CCC

Binele suprem este stiinta sau cunoasterea adevarata a naturii.

Oamenii de știință atomiști deveniseră oameni importanți. Aceasta a fost prima lor descoperire când s-au întors din laboratoarele lor în fața lumii întregi. Înainte de război trebuia să fim complet ignoranți în privința lumii și lipsiți de experiență în modurile ei de acțiune. Dar acum suntem considerați autoritățile supreme în toate subiectele posibile, de la ciorapi de nailon până la ce e mai bun pentru organizarea internațională. (Mai strălucitor decât o mie de sori: o istorie personală a oamenilor de știință atomiști) © CCC

Matematica, ştiinţa eternului şi imuabilului, reprezinta ştiinţa irealului.

Stiinta nu e decat arta de a fauri iluzii adevarate.

Am fost adesea intrebata, in special de femei, cum am putut impaca viața de familie cu o cariera stiintifica. Ei bine, nu a fost ușor. © CCC

Științele umaniste de astăzi depășesc domeniul cunoașterii: sunt deja practici, sunt deja instituții.

Ca orice om, fara indoiala inca de pe vremea pictorilor din pestera Lascaux - poate chiar inainte de ei – si eu ma intreb despre sensul vietii noastre si despre existenta unei vieti de apoi, a unei transcendente, oricare ar fi forma ei. Hazardul, din nou, este un element fundamental al cresterii complexitatii. Dar este el autoritatea suprema? Tot ce exista este rezultatul purei intamplari? Nu cred. Dar atunci? Ce sau cine? As vrea atat de mult sa stiu... Adesea, sunt intrebat: "Sunteti credincios?" Iar eu raspund: "Cred ca da, dar nu stiu in ce cred!" © CCC

Descriind in detaliu reactiile nucleare responsabile de alchimia creatoare a stelelor, (William Alfred) Fowler a demonstrat ca noi toti suntem facuti din praf de stele! (Cosmosul si lotusul) © CCC

Un om de știință, în laboratorul său, nu este doar un tehnician: el este, de asemenea, un copil care se confruntă cu fenomene naturale care-l impresioneaza ca și cum acestea ar fi povesti. © CCC

Stiinta provine dintr-o metoda analogica ce consta in a transporta in natura relatiile care domina munca umana.

Studiaza intai stiinta si continua apoi cu practica nascuta din aceasta stiinta.

Nu poti sa dispretuiesti stiinta fara sa dispretuiesti ra­tiunea; nu poti dispretui ratiunea fara a dispretui pe om.

Stiinta e aripa pe care ne inaltam la cer.  

Biblia nu știe nimic despre fizică, iar fizica nu știe nimic despre Dumnezeu. © CCC

Stiinta cere omului intreaga lui viata. Si daca ati avea doua vieti si inca nu ar fi de ajuns. Stiinta cere omului o mare incordare si o pasiune nelimitata.

Stiinta e considerata morala sau imorala, dupa cum folosirea ei e binefacatoare sau distructiva...; in realitate, ar fi mai potrivit de a transfera aceasta apreciere nu asupra stiintei, ci asupra oamenilor care o aplica si care o folosesc…

Omul de stiinta nu vizeaza un rezultat imediat. El nu se asteapta ca ideile sale avansate sa fie preluate cu usurinta. Munca lui seamana cu aceea a agricultorului - pentru viitor. Datoria lui este de a pune bazele pentru cei ce vor veni, și sa arate calea. El traieste, trudeste si spera. Nikola Tesla, “Puterea undelor radio va revolutiona lumea”, in Mecanica si inventiile moderne (iulie 1934) © CCC