Citate cu tagul "timp"

Uneori iti trebuie timp ca sa te lamuresti chiar asupra propriilor tale sentimente.

Ab ovo usque ad mala.

De la ou pana la mere. (sens figurat: de la inceput pana la sfarsit)

(Horatius, Satirae)

Uneori trebuie sa treaca timp pana sa-i intelegi pe oameni.

Unii oameni si-au faurit despre lume, o data pentru totdeauna, o viziune care-i multumeste…  Dupa aceea, toate merg de la sine… Viata lor seamana cu o plimbare cu barca pe timp frumos: n-au de facut altceva decat sa alunece in voia valurilor, pana la debarcader.

Timpul fuge fara sa se mai intoarca.

Fugit irreparabile tempus.

(Vergilius, Georgica)

Timpul dezvaluie toate.

Tempus omnia revelat.

(Tertullianus, Apologeticum)

Nu exista nimic pe care timpul – in trecerea sa – sa nu-l linisteasca sau sa nu-l supuna.

Nihil non aut lenit aut domat diuturnitas.

(Syrus, Sententiae)

Timpul linisteste chiar si cele mai mari necazuri.

Etiam veros dolores mitigat tempus.

(Quintilianus, De Institutione Oratoria)

Suntem calificati dupa folosirea timpului liber.

Otio prodimur.

(Plinius, Panegyricus)

Cu cat un eveniment e mai fericit, cu atat dureaza mai putin.

Tanto brevius omne, quanto felicius tempus.

(Plinius Junior, Epistulae)