Mai erau și nişte cărţi, rînduite frumos în fiece colț al mesei. Una din ele era o biblie mare, de familie, plină cu poze. Alta era Călătoria pelerinului [John Bunyan, Pilgrim's Progress] , o carte despre unul care-și părăsise familia, naiba ştie de ce. Din cînd în cînd, citeam şi eu puţin din cartea asta. Era interesantă, dar cam greoaie. O altă carte era Ofranda prieteniei [Friendship’s Offering] cu multe lucruri frumoase şi poezele. Poezelele însă nu le citeam.
(Aventurile lui Huckleberry Finn)
Stelele nu sunt atât de aproape unele de altele cum par a fi.
Prietenia este un sentiment sfânt, dulce, puternic şi permanent, pe care îl poţi păstra pe parcursul întregii vieţi, dacă, desigur, nu vei încerca să ceri bani cu împrumut.
O opera clasica este o carte pe care oamenii o laudă și nu o citesc.
(Urmând Ecuatorul)
© CCC
Uita si iarta. Acest lucru nu este dificil atunci cand este inteles asa cum trebuie. Inseamna sa uiti de indatoririle care nu-ti convin si sa te ierti pe tine insuti pentru ca le-ai uitat. Printr-o practica perseverenta si o neabatuta hotarare poti ajunge sa faci cu usurinta lucrul asta.
Umoristul e un om de o buna dispozitie amara.
Dreptul la prostie e una dintre garanţiile de dezvoltare liberă a personalităţii.
Cartea a fost scrisă de domnul Mark Twain, iar cele istorisite într-însa sînt în mare parte adevărate. A mai pus şi de la el, pe ici pe colo - ia, o nimica toată - dar, îndeobşte, tot ce spune e adevărat. Cui nu i se întîmplă să mintă din cînd în cînd?
(Aventurile lui Huckleberry Finn)
Nu face niciodata o prioritate din cineva pentru care esti doar o optiune.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.