Te apuca groaza cand cantaresti la rece tot ceea ce sta in calea pacificarii oamenilor. Cate veacuri vor mai trebui sa treaca pana cand evolutia morala va eradica din omenire intoleranta instinctiva, respectul innascut pentru forta brutala, placerea asta fanatica a animalului de a triumfa prin violenta, de a-si impune prin violenta felul lui de a simti, de a trai, celor mai slabi, care nu simt, care nu traiesc ca el?
Actiune. Am avut pentru actiune un cult fanatic, copilaresc…Ceea ce stiu, am invatat din actiune, din lupta piept la piept cu realitatile.
Adevarul inainte de orice, chiar daca-l obtii cu pretul suferintei... adevarul, adevarul cu orice pret este mobilul cel mare al constiintelor.
Factorul esential al progresului e timpul.
Orice ţi s-ar întâmpla, aceasta îţi este predestinat. Iar îmbinarea cauzelor este de la bun început legată de existenţa ta în împrejurările date.
In fiecare francez exista un sceptic care nu doarme niciodata decat cu ochii intredeschisi.
Eh, lucruri care se întâmplă. Cine intră în apă se udă, iar cine călărește un cal, cade. Dar atâta timp cât nu mor oameni, totul se rezolvă.
(Meșterul don Gesualdo)
© CCC
Nimic nu s-a intamplat cu adevarat pana ce nu a fost consemnat.
La baza oricarei dorinte de pace exista urmatorul postulat: credinta in progresul moral al omului.
Sa nu te temi prea mult de contradictii. Te cam incurca, e adevarat, dar sunt sanatoase.
Cand si adevarul si greseala se bucura de libertate, victoria nu e de partea greselii.
Pe cei tari, nesiguranta ii inabusa. Adevaratul curaj nu inseamna sa astepti in liniste evenimentele, ci dimpotriva, sa alergi inaintea lor, ca sa le cunosti cu o clipa mai devreme si sa le primesti.
Trebuie sa fii cinstit fata de tine insuti.
Stiinta. Este mai mult decat o cunoastere. Este dorinta de a te pune de acord cu universul ale carui legi le presimti…Prin stiinta te simti adanc in contact, in armonie cu natura si cu tainele ei.
Credinta n-a savarsit minuni decat in aparenta. Numai vointa le poate realiza, cu conditia sa se manifeste energic.
…Cand cercetez lucrurile indeaproape, ma izbesc de un sofism; vreti sa dovediti ca Dumnezeu e puternic si bun si pentru asta faceti apologia ordinii universale; dar cand incerc sa va atrag atentia ca aceasta ordine e foarte imperfecta, imi refuzati dreptul de a discuta problema universului, tocmai fiindca este opera lui Dumnezeu…Asa se face ca nu mi s-a ingaduit sa impac cele doua afirmatii: pe de o parte, ca Dumnezeu este culmea perfectiunii, si pe de alta parte, ca lumea noastra imperfecta este opera lui.
Un obstacol e o noua problema. Nu exista obstacol care, oricat de putina vointa ai avea, sa nu se preschimbe intr-o trambulina, intr-un prilej de a te inalta din nou.
Imi dau seama ca persoana mea inseamna extrem de putin in angrenajul legilor universale... M-am obisnuit sa fiu o farama de univers care se supune destinului sau; fac legatura cu trecutul si viitorul si ghicesc dinainte ca opera mea va fi continuata de cei care, dupa mine, vor face ceea ce am facut eu.
Dificil nu este sa fi fost cineva, ci sa ramai astfel.
Stima nu exclude in mod necesar prietenia, dar se pare ca rareori contribuie la nasterea ei. A admira nu inseamna a iubi; si daca virtutea cucereste admiratia, ea nu deschide prea des inimile.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.