Cu cat ma gandesc mai mult la viata omeneasca cu atat sunt mai convins ca trebuie sa-i dam Mila si Ironia ca martori si ca judecatori, asa precum egiptenii chemau asupra mortilor lor pe zeita Isis si pe Mephtis. Ironia si Mila sunt doua sfetnice minunate; una zambind, ne face viata amabila; cealalta, care plange, ne-o face sacra. Ironia pe care o invoc eu nu este cruda. Ea nu-si bate joc nici de iubire, nici de frumusete. E blanda si binevoitoare. Rasul ei potoleste mania si tot ea ne invata sa glumim pe seama railor si a prostilor, pe care, fara ea, am putea avea slabiciunea sa-i uram.
Oamenii cunosc pretul fiecarui lucru, dar valoarea niciunuia.
Datoria este ceea ce asteptam de la altii.
Cat de sterile sunt orice speculatii intelectuale atata vreme cat raman rupte de actiune si de experienta.
Am gusturi simple. Ma multumesc cu ce-i mai bun.
De ce sa folosim cuvinte mari? Inseamna atat de putin.
Intre barbati si femei nu este posibila prietenia. Exista pasiune, ura, admiratie, dragoste, dar nu prietenie.
© CCC
Femeile se apara atacand, iar atacurile lor sunt facute din capitulari stranii si bruste.
Sarcasmul este limbajul disprețului și unul dintre modurile în care se face auzit cel mai bine: atacă omul în ultimul său bastion care este opinia pe care o are despre sine.
(Caracterele)
© CCC
Imaginaţia e dată omului pentru a-l consola în privinţa a ceea nu are, iar simţul umorului, pentru a-l consola în privinţa a ceea ce are.
Ironia e pudoarea umanitatii.
Cu totii avem idealuri in viata sau, cel putin, ar trebui sa le avem... daca mi-as pierde idealurile, as pierde totul.