Odi profanum vulgus.
(Horațiu, „Ode”, III, 1, 4)
Urăsc mulțimea ignorantă.
Cu aceste cuvinte începe prima strofă a celei de-a treia cărți din Odele (Carmina) lui Horațiu.
Horațiu își exprimă detașarea față de oamenii incapabili să-i înțeleagă opera, specificând că numai o elită va putea înțelege și aprecia ceea ce spune. Astfel, poetul dorea ca opera sa să fie apreciată numai de cunoscători. Cuvintele au căpătat un sens ironic, desemnând infatuarea scriitorilor care cred că este înjositor pentru ei să fie înțeleși de oricine.
Ulterior, expresia a devenit un proverb prin care se exprimă o superioritate disprețuitoare față de masa plebeiană, față de omul din popor, considerat profan și ignorant și care nu reușește să aprecieze frumusețea poeziei.
© CCC
Ignoranța este mama tuturor nenorocirilor.
(Gargantua)
În societatea umană totul este îmbibat de prostie, totul este făcut de proşti în mijlocul proştilor.
Prostii se folosesc de oamenii de spirit la fel cum cei scunzi poarta tocuri inalte.
Ignorarea propriei ignoranţe este boala ignorantului.
(Discuție la masă)
© CCC
Spune o prostie, dar spune-o des, și va ajunge să fie considerată înțeleaptă.
© CCC
Omul ignorant deformeaza adevarul.
Matematica poate fi definita drept stiinta in care nu stim niciodata despre ce vorbim, nici dacă ceea ce spunem este adevărat.
(Misticism si logica)
© CCC
De ce sa repetam greselile inaintasilor, cand sunt atatea noi greseli de facut?
O viaţă fericită trebuie să fie în mare măsură liniştită, deoarece fericirea adevărată poate exista doar într-o atmosferă de linişte.
Inteleptii vorbesc pentru ca au ceva de spus, prostii, pentru ca trebuie sa spuna ceva.
© CCC
Omul care incearca sa cucereasca dragostea cuiva prin fapte bune, ajunge sa faca experienta amara a ingratitudinii.