Odi profanum vulgus.
(Horațiu, „Ode”, III, 1, 4)
Urăsc mulțimea ignorantă.
Cu aceste cuvinte începe prima strofă a celei de-a treia cărți din Odele (Carmina) lui Horațiu.
Horațiu își exprimă detașarea față de oamenii incapabili să-i înțeleagă opera, specificând că numai o elită va putea înțelege și aprecia ceea ce spune. Astfel, poetul dorea ca opera sa să fie apreciată numai de cunoscători. Cuvintele au căpătat un sens ironic, desemnând infatuarea scriitorilor care cred că este înjositor pentru ei să fie înțeleși de oricine.
Ulterior, expresia a devenit un proverb prin care se exprimă o superioritate disprețuitoare față de masa plebeiană, față de omul din popor, considerat profan și ignorant și care nu reușește să aprecieze frumusețea poeziei.
© CCC
Nimic nu este mai inspaimantator ca ignoranta activa.
Ignorarea propriei ignoranţe este boala ignorantului.
(Discuție la masă)
© CCC
Va veni timpul cand urmasii nostri se vor mira de ignoranta noastra in privinta unor lucruri atat de evidente.
© CCC
Cum aș putea să-i stăpânesc pe alții, când nu știu să mă stăpânesc eu însumi?
(Gargantua)
În lumea aceasta vremelnică nu există stare de fericire deplină.
(Gargantua)
Știința fără conștiință este ruina sufletului.
(Gargantua)
Ignoranța este mama tuturor nenorocirilor.
(Gargantua)
Ignoranța este noaptea minții.
(Lexicologia școlară, 1857)
© CCC
Oamenii se nasc ignoranti, nu prosti. Sunt prostiti prin educatie.
Măgarii preferă paiele, aurului.
(Fragmente originale)
Intotdeauna savarsim lucruri oprite si ravnim la ceea ce nu e ingaduit.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.