Odi profanum vulgus.
(Horațiu, „Ode”, III, 1, 4)
Urăsc mulțimea ignorantă.
Cu aceste cuvinte începe prima strofă a celei de-a treia cărți din Odele (Carmina) lui Horațiu.
Horațiu își exprimă detașarea față de oamenii incapabili să-i înțeleagă opera, specificând că numai o elită va putea înțelege și aprecia ceea ce spune. Astfel, poetul dorea ca opera sa să fie apreciată numai de cunoscători. Cuvintele au căpătat un sens ironic, desemnând infatuarea scriitorilor care cred că este înjositor pentru ei să fie înțeleși de oricine.
Ulterior, expresia a devenit un proverb prin care se exprimă o superioritate disprețuitoare față de masa plebeiană, față de omul din popor, considerat profan și ignorant și care nu reușește să aprecieze frumusețea poeziei.
© CCC
Iubirea și iertarea au coborât din cer.
(Lexicologia școlară, 1857)
© CCC
Ignoranţa e o povară grea.
Lupta impotriva ignorantei se castiga in fiecare zi si, in cele din urma, ea deschide perspective nebanuite.
© CCC
Omul ignorant deformeaza adevarul.
Alungați ignoranța și barbaria, veți elimina superstițiile și încrederea prostească a poporului, atât de fructuoasă pentru cârmuitorii lui, care abuzează de câștigul lor pentru a se lăsa pradă lenei și dezmățului...
(Dicționar istoric și critic)
Un imperiu se clatină când legile sunt uitate.
(Lexicologia școlară, 1857)
© CCC
Fiecare copil pe care-l educam este un om pe care il castigam. Ignoranta este noaptea din care se naste abisul.
© CCC
Nu putem sa nu recunoastem ca natura omeneasca contine multe imperfectiuni, daca n-ar fi decat violenta si rautatea. Progresul final va veni cu cunoasterea ampla a adevarului, care se va efectua concomitent cu progresele ratiunii. Ignoranta e baza tuturor nenorocirilor.
Cunoașterea este lumina minții.
(Lexicologia școlară, 1857)
© CCC
Ignoranța este noaptea minții.
(Lexicologia școlară, 1857)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.