Citate de Benjamin Disraeli

Am crescut sărutând cărți și pâine.

Educatia mea a fost suspendata doar in anii de scoala.

Nu raspunsul este cel care lumineaza, ci intrebarea.

Am fost crescute într-o atmosferă în care se vorbea numai literatură, artă şi muzică. Eram lăsate să ascultăm şi să învăţăm din aceste discuţii. Climatul acesta devenise un fel de climat natural, nu-mi pot pur şi simplu imagina cum ar fi putut să fie altfel.” (Dintr-un secol de viaţă)

Nu-ţi poţi schimba propria natură, poţi doar să-ţi îndrepţi către bine diferitele calităţi ale caracterului, ba chiar şi defectele; în aceasta constă marele mister şi măreaţa sarcină a educaţiei.

Am avut şansa să mă nasc şi să cresc într-o familie de intelectuali şi să capăt o educație îngrijită şi complexă.

Găsesc televizorul foarte educaţional. De fiecare dată când cineva dă drumul la televizor, mă duc în cealaltă cameră şi citesc o carte.

A instrui inseamna a invata de doua ori.

Vrei educație? Păi de unde? Ai uitat când reclamai profesorul că ți-a tras de urechi odrasla pentru că era obraznică? Când l-ai mutat la o alta școală, vezi doamne că aceea e mai ,,cu moț", ajungând sa îți ruinezi copilul și școala?.... De-aia n-ai o țară ca afară! Pentru că te doare la bască de lege, de țară (pe care o înjuri pe unde te duci), pentru că te doare în flecul de la pantof de toți și toate, chiar și de mamă-ta, de copilul tău și pentru că, oricât ai primi tot ți se pare prea puțin cât timp vine altul și-ți promite mai mult. Ai cerut, dar n-ai dat nimic în schimb! Nici măcar un ,,Bună ziua" îngrijitoarei care spăla scara blocului sau măcar... un pet în lada de gunoi!...

Folosesc tot ce m-a învăţat Alfred Hitchcock în cariera mea de actor... Sunt foarte recunoscătoare pentru educaţia pe care mi-a dat-o în realizarea filmelor. © CCC

E foarte important să precizăm drumul de apucat de acum înainte. Şi foarte important să gândim mai serios la învăţământ, la Biserică şi în primul rând la familie. Nucleul formării unei personalităţi este familia. Or, în clipa în care familia se dizolvă, personalitatea nu se mai poate forma. Nu trebuie să ignorăm asta. Este un dat elementar. Nu se spunea, pe vremuri, «n-are şapte ani de acasă»? Acum nu se mai zice, că n-au. De ce? Nu prea mai are nimeni măcar un an de acasă… Nucleul a fost nu numai slăbit, nu numai risipit, dar tinde să dispară. (…) Dacă tu nu vii de acasă în cei şapte ani cu sufletul, sufleţelul cât de cât modelat, atunci e greu să o înceapă şcoala chiar de la capăt cu tine. Însă învăţământul trebuie, totuşi, eu nu pot să spun revizuit, pentru că s-a revizuit, după părerea mea, într-un mod cu totul nepotrivit, să revină în matcă. Învăţământul a devenit pur şi simplu un loc de informaţii. Nimic formativ. Toate disciplinele, sau cele mai importante, sunt cele care privesc economia, comerţul, finanţele şi informatica, tehnica. Nimic altceva. Disciplinele umanistice? Ah! Cine mai învaţă latina? Cine mai învaţă greaca? Nici nu se mai pune problema. Dimpotrivă, sunt considerate, am impresia, aşa, cu oarecare dispreţ. Când am vorbit despre umanismul antichităţii clasice greceşti, mi s-a râs în nas. Şi stau şi mă gândesc ce se poate întâmpla în atari condiţii.

Educatia face din fiecare dintre noi un mecanism si nu un individ.

Educatia trebuie sa se faca cu iubire si severitate, nu cu raceala si moliciune.

Prin instruirea elevilor cum să învețe, să dezvețe și să reînvețe, o nouă și puternică dimensiune poate fi adăugată educației. Psihologul Herbert Gerjuoy de la Organizația de Cercetare a Resurselor Umane o formulează simplu: „ Noua educație trebuie să învețe individul cum să clasifice și să reclasifice informațiile, cum să le evalueze veridicitatea, cum să schimbe categoriile atunci când este necesar, cum să treacă de la concret la abstract și invers, cum să privească problemele dintr-o nouă direcție — cum să învețe singur. Analfabetul de mâine nu va fi omul care nu știe să citească, ci va fi omul care nu a învățat să învețe.” (Puterea în mișcare, 1990) © CCC

Nu-i inveti pe altii ceea ce vrei, nu-i inveti ceea ce stii, ii inveti ceea ce esti.

Exista in noi doua parti: una pe care o primim de la lume, cealalta pe care o aducem pe lume; una dobandita, cealalta innascuta; una se datoreste imprejurarilor, cealalta naturii.

Educația nu înseamnă umplerea unei găleți, ci aprinderea unui foc.

Căci au poeții datorii mărețe, Vă amintiți, cei vechi și mari... Orfeu Ne-a învățat misterele; oprit-a Vărsările de sânge; iar Museu, Oracole de leacuri; Hesiod, Munca la câmp… Ne-a dat Homer cel sfânt Învățături spre cinste și mărire, Despre curaj, și despre armele Vitejilor… (Broaștele)

Știți cine sunt criticii? Oameni care au eșuat în literatură și artă. (Lothair) © CCC

Multi oameni sunt înzestrati cu raţiune, foarte puţini cu bun-simţ. Beaucoup d'hommes sont doués de raison, très peu de bon sens.  (Hier et demain)