Citate de Charles Dickens

E bine să fim copii uneori și nu e moment mai potrivit decât Crăciunul, de vreme ce marele său Întemeietor era și el copil. (Poveste de Crăciun, cap. 3, Cel de-al doilea duh dintre cele trei)

Crăciun fericit care ne poate întoarce în timp la iluziile din zilele copilăriei noastre, îi aduce aminte bătrânului de plăcerile tinereţii sale şi poartă călătorul înapoi la propriul foc şi la propria casă liniştită! © CCC

Fama nihil est celerius. Nimic nu este mai iute ca zvonul.

Ex minimo crescit, sed non cito fama quiescit. Zvonul creste din nimica toata, dar nu se opreste repede.

Famam extendere factis Hoc virtutis opus... Virtutea are calitatea ca raspandeste zvonul pe baza faptelor bune.

Încrederea mea în oamenii care guvernează este infinitezimală; încrederea mea în oamenii guvernați este infinită. © CCC

Cand sperantele noastre de-abia inmugurite sunt nimicite de un vant hain, fara putinta de a invia, suntem parca mai porniti sa ne inchipuim cat de frumoase flori ar fi putut da ele daca ar fi fost lasate sa infloreasca.

Voi onora Crăciunul în inima mea şi voi încerca să-l păstrez tot anul. © CCC

Toată lumea a spus-o; departe de mine gândul de a susține că ceea ce spune toată lumea trebuie să fie adevărat. © CCC

E bine să fii copil uneori, şi niciodată nu e mai bine decât de Crăciun, când creatorul era el însuşi copil. (Poveste de Crăciun) © CCC

Fama malum qua non aliud velocius ullum... Zvonul rau se raspandeste mai repede ca orice.

Fama... mobilitate viget. Faima rea creste cu cat se raspandeste.

Exista o limita dincolo de care rabdarea devine ridicola, daca nu vinovata.

Intamplarile neasteptate, ca si nenorocirile, rareori vin singure.

Fama rem exagerat. Zvonul exagereaza orice fapta. (Proverb: Face din tantar - armasar).

Fama volat. Zvonul zboara - se transmite din gura in gura. (Vergilius, Aeneis)

Am socotit întotdeauna că, atunci când sosește, Crăciunul este o vreme binecuvântată, o vreme a bunătății, a iertării, a milosteniei și a veseliei – singura perioadă, pentru mine, din lungul calendar al anului, când toți bărbații și femeile par să-și deschidă la unison inimile ferecate și să-i considere pe cei mai puțin norocoși decât ei adevărați tovarăși de drum pe calea ce ne duce pe toți către același loc, iar nu o rasă osebită de ființe pășind pe alte cărări. Deși Crăciunul nu mi-a adus vreodată vreun grăunte de aur sau de argint în buzunare, sunt convins că mi-a făcut totuși mult bine și că îmi va face mereu. Și atunci spun: Binecuvântat fie Crăciunul! (Poveste de Crăciun)

E vremea Crăciunului! Acel om trebuie să fie cu adevărat un mizantrop, în pieptul căruia nu se trezeşte ceva asemănător unui sentiment de bună-dispoziție, în mintea căruia nu se trezesc unele asocieri plăcute, prin repetarea Crăciunului. © CCC