Am socotit întotdeauna că, atunci când sosește, Crăciunul este o vreme binecuvântată, o vreme a bunătății, a iertării, a milosteniei și a veseliei – singura perioadă, pentru mine, din lungul calendar al anului, când toți bărbații și femeile par să-și deschidă la unison inimile ferecate și să-i considere pe cei mai puțin norocoși decât ei adevărați tovarăși de drum pe calea ce ne duce pe toți către același loc, iar nu o rasă osebită de ființe pășind pe alte cărări. Deși Crăciunul nu mi-a adus vreodată vreun grăunte de aur sau de argint în buzunare, sunt convins că mi-a făcut totuși mult bine și că îmi va face mereu. Și atunci spun: Binecuvântat fie Crăciunul!
(Poveste de Crăciun)
Viata nu mai are rost cand speranta sau increderea lipseste. Trebuie sa mergi inainte…, deoarece cand totul s-a prabusit si cand sufletul dobandeste certitudinea ca nimic nu mai foloseste la nimic, ca a ajuns la limita poate, iti spui: la ce bun ?
Speranta este un imprumut acordat fericirii.
© CCC
E bine să fii copil uneori, şi niciodată nu e mai bine decât de Crăciun, când creatorul era el însuşi copil.
(Poveste de Crăciun)
© CCC
Teama insoteste speranta.
Plouă cu soare, toate speranţele vor înmuguri…
În noaptea întunecată,
Mai devreme sau mai târziu,
Va străluci o speranță
Și va încolți biruința ta.
(Contra vânturilor și mareelor)
© CCC
Nu exista situatie oricat de disperata din care sa nu se poata iesi, sa nu existe o cale de scapare, o speranta. Si atunci cand vrei si doresti aprig sa ajungi la telul pe care-l visezi, pana si cea mai slaba si desarta speranta iti apare demna de luat in seama.
E vremea Crăciunului! Acel om trebuie să fie cu adevărat un mizantrop, în pieptul căruia nu se trezeşte ceva asemănător unui sentiment de bună-dispoziție, în mintea căruia nu se trezesc unele asocieri plăcute, prin repetarea Crăciunului.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.