Citate de Lucius A. Seneca

Indeparteaza aprecierea oamenilor; ea e vesnic sovaitoare si se imparte in doua parti contrare.

Nu exista situatie oricat de disperata din care sa nu se poata iesi, sa nu existe o cale de scapare, o speranta. Si atunci cand vrei si doresti aprig sa ajungi la telul pe care-l visezi, pana si cea mai slaba si desarta speranta iti apare demna de luat in seama.

Sa vorbim asa cum gandim, sa gandim asa cum vorbim, vorbirea sa fie in concordanta cu viata noastra.

Sa ne bucuram de ale noastre fara sa ne comparam cu altii. Niciodata nu vei fi fericit daca te vei mahni fiindca e cineva mai fericit. Cand vezi cati sunt inaintea ta, gandeste-te cati sunt in urma.

Nimic nu trebuie sa fie inaccesibil sperantelor. Poti spera in orice, pentru ca viata insasi e o speranta.

Unde-i viata e si speranta.

E lucru mare ca un om sa fie mereu acelasi.

Omul trebuie sa aiba pe cineva pe care sa-l respecte, a carui autoritate sa-i sfinteasca pana si adancul tainic al sufletului.

…Raul isi are in lume compensatiile lui…poti sa te refaci din nenorociri si…in primejdii nu-ti rupi intotdeauna gatul...

Cauta sa fii multumit de tine si de tot ce-si are originea in tine insuti.

Sa exprimam ceea ce simtim, sa simtim ceea ce exprimam; vorba sa semene cu fapta.

Cine se gandeste la sine si pentru asta leaga o prietenie, rea socoteala isi face; o asemenea prietenie sfarseste asa cum a inceput. Ti-ai facut un prieten, ca sa-ti dea ajutor cand vei fi in lanturi? De-abia vor zangani catusele si te va parasi... cine incepe sa fie prieten din interes, va inceta sa mai fie, tot din interes.

Dispretuiesc pe aceia care nu nadajduiesc si nu cred in nimic.

Daca socotesti prieten pe cineva in care nu ai aceeasi incredere ca si in tine insuti, faci o mare greseala si nu cunosti valoarea adevaratei prietenii.

În noaptea întunecată, Mai devreme sau mai târziu, Va străluci o speranță Și va încolți biruința ta. (Contra vânturilor și mareelor) © CCC

Ridica-te de la suferinta ta, la suferinta tuturor.

Ce multe lucruri neasteptate au venit! Ce multe lucruri asteptate nu s-au ivit niciodata!

Nenorocirea osteneste: vanturile nu sufla mereu cu aceeasi turbare; norocul fericitior are un sfarsit. Totul trece, totul se schimba; omul cu sufletul intreg se increde pana la urma in speranta. Deznadejdea este lasitate.

E tot atat de rau sa fii dispretuit, pe cat este de rau sa fii invidiat.

Datoria noastra e in raport cu intentia binefacatorului. Cantarim nu cat de mare este darul, ci din ce intentie porneste.