A fi dispretuit de cei cu care traiesti e un lucru pe care putini au putut si vor putea sa-l indure. In faptul acesta este poate cea mai puternica frana pe care natura a pus-o nedreptatilor omenesti. Astfel, orice om cu judecata va sfarsi prin a recunoaste ca este, evident, in propriul sau interes sa fie om cumsecade.
Sunt unii care, pentru a straluci printr-un cuvant care le place, se avanta intr-o sfera care le este straina.
Trebuie sa traim asa ca si cum am trai in vazul lumii; trebuie sa cugetam asa, ca si cum altul ar putea sa priveasca in adancul inimii noastre.
E tot atat de rau sa fii dispretuit, pe cat este de rau sa fii invidiat.
Orice nimic prea mult dispretuit amarnic se razbuna.
Nu trebuie sa vorbesti decat cui vrea sa te asculte.
Dorintele naturale sunt limitate; cele izvorate din pareri inselatoare n-au unde sfarsi, caci ce e fals nu are limita. Cel care merge pe un drum ajunge la capat, ratacirea insa este fara margini.
Cel mai bun leac contra maniei e amanarea.
Calea invataturii e lunga, a exemplelor e scurta si sigura.
Filosofia este singurul mijloc de a depasi conditia de muritor si chiar de a o transforma in nemurire.
Aliud ex alio iter suscipitur et spectacula spectaculis mutantur.
Orice drum începe din altul şi peisajele îşi schimbă înfăţişarea.
sau
O călătorie urmează după alta și peisajele se schimbă unul după altul.
(Seneca)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.