În viaţa fiecăruia se întâmplă ca, dintr-odată, poarta trântită în nas să se întredeschidă, zăbrelele să se dea la o parte, nu-ul definitiv să nu mai fie decât un poate, lumea să se transfigureze, un sânge nou să ne curgă prin vine. Aceasta-i speranţa.
(Trestia revoltată)
Viata se cere prelungita cu inalte sperante.
Nu spera în ceea ce nu se poate spera.
© CCC
La urma urmei, mâine este o nouă zi.
La urma urmelor, e şi mâine o zi.
After all, tomorrow is another day.
(Pe aripile vântului)
Speranta. Dorinta si asteptare infasurate in una.
Urasc principiul aristocratic dupa care sangele albastru ar fi mai insemnat decat orice, si cred ca singura noblete pe care ar trebui sa o respectam, ca fiinte cugetatoare, este nobletea spirituala a celor intelepti si virtuosi, fara sa tinem seama de paternitatea trupeasca.