Citate despre Speranta

Speranța este ca cerul nopții: nu există colț atât de întunecat în care ochiul încăpățânat să nu ajungă să descopere o stea. © CCC

Cei mai mari dusmani ai omului sunt teama si speranta.

În viaţa fiecăruia se întâmplă ca, dintr-odată, poarta trântită în nas să se întredeschidă, zăbrelele să se dea la o parte, nu-ul definitiv să nu mai fie decât un poate, lumea să se transfigureze, un sânge nou să ne curgă prin vine. Aceasta-i speranţa. (Trestia revoltată)

Nadejdea si teama sunt nedespartite; nu exista teama fara nadejde si nadejde fara teama…nu suntem niciodata atat de nefericiti pe cat credem, nici atat de fericiti pe cat sperasem...Speranta, mincinoasa cum este, are cel putin avantajul de a ne duce la capatul vietii pe un drum placut.

Nimeni nu-i in stare sa patrunda intregul adevar al povetelor pline de intelepciune inainte de a fi prea tarziu.

Cand sperantele noastre de-abia inmugurite sunt nimicite de un vant hain, fara putinta de a invia, suntem parca mai porniti sa ne inchipuim cat de frumoase flori ar fi putut da ele daca ar fi fost lasate sa infloreasca.

La urma urmei, mâine este o nouă zi. La urma urmelor, e şi mâine o zi. After all, tomorrow is another day. (Pe aripile vântului)

Toate fiintele omenesti traiesc cu idealuri si sperante — inalte sau mediocre —, care dau vietii lor un anumit sens.

Speranta are ochii stralucitori. (Drumuri presarate cu ganduri nemuritoare) © CCC

Nu-ti poti pastra credinta, dragostea, toata fiinta ta intima, fara speranta.

Daca vrei sa cunosti cu adevarat un om, nu-l judeca numai dupa ce a facut, ci si dupa ce ar fi vrut sa faca.

Speranta este cel mai folositor sau cel mai primejdios dintre bunurile noastre.

…Raul isi are in lume compensatiile lui…poti sa te refaci din nenorociri si…in primejdii nu-ti rupi intotdeauna gatul...

Urasc principiul aristocratic dupa care sangele albastru ar fi mai insemnat decat orice, si cred ca singura noblete pe care ar trebui sa o respectam, ca fiinte cugetatoare, este nobletea spirituala a celor intelepti si virtuosi, fara sa tinem seama de paternitatea trupeasca.

Viata nu mai are rost cand speranta sau increderea lipseste. Trebuie sa mergi inainte…, deoarece cand totul s-a prabusit si cand sufletul dobandeste certitudinea ca nimic nu mai foloseste la nimic, ca a ajuns la limita poate, iti spui: la ce bun ?

Dupa furtunile sufletului, ca si dupa ale naturii, invie flori ce le credeam uscate.

Trebuie sa trecem peste dezamagirile noastre; in asta consta arta de a trai.

Adeseori luăm speranța drept certitudine, pentru a-i purta noroc. © CCC

Omul superior rămâne credincios speranței. A nu persevera este fapta unui laș. (Herakles, 421-416)

În noaptea întunecată, Mai devreme sau mai târziu, Va străluci o speranță Și va încolți biruința ta. (Contra vânturilor și mareelor) © CCC