Citate de Henrik Ibsen

Acolo unde nu-i putere, nicio chemare nu se cere, cand nu poti fi ce-ar trebui, fii numai ceea ce poti fi.

Nadejdea si teama sunt nedespartite; nu exista teama fara nadejde si nadejde fara teama…nu suntem niciodata atat de nefericiti pe cat credem, nici atat de fericiti pe cat sperasem...Speranta, mincinoasa cum este, are cel putin avantajul de a ne duce la capatul vietii pe un drum placut.

Plouă cu soare, toate speranţele vor înmuguri…

Ajuti numai pe cineva ce, chiar cand nu mai poate, vrea.

Cand ai incredere deplina in tine, soarta ti se-nchina.

Cand avem un sentiment fara speranta, o mare speranta ne mai ramane: ca niciodata nu-l vom pierde.

Fericirea e inainte de orice in sentimentul de liniste, de voiosie si de siguranta al unei constiinte curate.

Nu exista situatie oricat de disperata din care sa nu se poata iesi, sa nu existe o cale de scapare, o speranta. Si atunci cand vrei si doresti aprig sa ajungi la telul pe care-l visezi, pana si cea mai slaba si desarta speranta iti apare demna de luat in seama.

Gasesti puteri noi chiar in slabiciunea ta... Soarta-ti lasa intotdeauna cate-o portita la vreme de cumpana.

Speranta este un imprumut acordat fericirii. © CCC  

Trebuie sa trecem peste dezamagirile noastre; in asta consta arta de a trai.

Speranta are ochii stralucitori. (Drumuri presarate cu ganduri nemuritoare) © CCC

În viaţa fiecăruia se întâmplă ca, dintr-odată, poarta trântită în nas să se întredeschidă, zăbrelele să se dea la o parte, nu-ul definitiv să nu mai fie decât un poate, lumea să se transfigureze, un sânge nou să ne curgă prin vine. Aceasta-i speranţa. (Trestia revoltată)

Fara speranta e imposibil sa gasesti ceva de nesperat.

E-naltator sa iti alegi un tel s-apoi, trecand prin foc, s-ajungi la el.

Cel care vorbește singur speră să vorbească într-o zi cu Dumnezeu. (Câmpiile Castiliei) ©  CCC

Speranța este ca cerul nopții: nu există colț atât de întunecat în care ochiul încăpățânat să nu ajungă să descopere o stea. © CCC

Dupa furtunile sufletului, ca si dupa ale naturii, invie flori ce le credeam uscate.

În noaptea întunecată, Mai devreme sau mai târziu, Va străluci o speranță Și va încolți biruința ta. (Contra vânturilor și mareelor) © CCC

Noi toţi trăim cu speranţa de a fi pe placul cuiva.