Sufletul nu se lasa prada deznadejdii inainte de a fi epuizat toate iluziile. Sunt unele prabusiri launtrice. O convingere deznadajduita nu patrunde in inima omului fara a inlatura si sfarama unele temelii adanci, care sunt uneori omul insusi. Durerea, cand ajunge la culme, este o destramare a tuturor fortelor constiintei. Acestea sunt raspantii primejdioase. Putini dintre noi ies din ele asemenea lor insisi si neclintiti fata de datoria lor. Cand limita suferintei e depasita, virtutea cea mai statornica isi pierde cumpatul.
Nimeni nu dispera cat timp mai exista indoiala.
Nenorocirea osteneste: vanturile nu sufla mereu cu aceeasi turbare; norocul fericitior are un sfarsit. Totul trece, totul se schimba; omul cu sufletul intreg se increde pana la urma in speranta. Deznadejdea este lasitate.
Dupa furtunile sufletului, ca si dupa ale naturii, invie flori ce le credeam uscate.
E de temut cel care n-are nimic de pierdut.
Schimbarea este plăcută întotdeauna.
(Oreste, 408)
Pentru mine, adevăratul curaj este prudența.
(Hecuba, 424)
Nu imposibilul provoacă cea mai mare disperare, ci posibilul de neatins.
(Apostile sau utilul și inutilul)
© CCC
Sa nu-i iei omului speranta! Sa nu-i zdruncini increderea in oameni.
De bine, raul nu e despartit niciodata, ci sunt amestecate asa cum trebuie.
În fiecare zi învăț să sper.
(Cel pe care îl dorești)
© CCC