Citate despre Curaj

Câinele bun atacă întotdeauna din faţă. (Titus Andronicus, V, 1, 102)

Sărăcia are lipsurile ei: ea îl învață pe om să facă rău din cauza nevoilor. (Electra, 413)

Sa iubim nebuneste tot ce straluceste pe acest pamant, fiindca alta viata nu ne este cunoscuta.

Pentru mine, adevăratul curaj este prudența. (Hecuba, 424)

Curajul este har sub presiune.

Iubirea de sine trece pentru toata lumea inaintea iubirii aproapelui.

Adevărata licoare a dragostei iat-o: nu este frumusețea, o, femeie! pentru că virtuţile sunt pe placul soților. (Andromaca, 431)

De bine, raul nu e despartit niciodata, ci sunt amestecate asa cum trebuie.

Trebuie sa deosebim curajul de diversele lui caricaturi: laudarosenia sau indrazneala. Curajul nu exclude prudenta si nici circumspectia, dimpotriva.

Adevaratul curaj inseamna sa fii curajos tocmai atunci cand nu esti.

Omul puternic, capabil să îmbine îndrăzneala cu elocința, devine un cetățean primejdios când este lipsit de bun-simț. (Bacantele, 405)

Curajul adevarat este una dintre insusirile care presupun un suflet mare. Sunt mai multe feluri de curaj: curajul contra sortii, care e filozofie; curajul impotriva nevoilor, care e rabdare; curajul in razboi, care e vitejie; curajul in intreprinderi, care e cutezanta; un curaj mandru si indraznet, care e indrazneala; curaj impotriva nedreptatii, care e tarie; curaj impotriva viciului, care e severitate; curaj de reculegere, de temperament.

Un prieten de nădejde la nevoie se cunoaște. (Hecuba, 424)

Din cei pe care soarta ii rasfata, nu socotiti pe nimeni fe­ricit mai inainte de a sti cum va muri.

Oamenii cu adevarat viteji simt la apropierea primejdiei, pe care o ghicesc, o exaltare care le ascute in chip desavarsit simturile si mintea.

Servitorul netrebnic nu ştie nici să se bucure de mulțumirea stăpânilor săi, nici să le împărtăşeasă durerea când ei sunt nefericiţi. (Elena, 412)

Curajul şi bucuria sunt doi factori vitali. (Jurnal) © CCC

Omul curajos nu depinde de zei, stie el insusi sa traiasca si sa moara; in fata destinului el este acelasi, fie ca il cunoaste sau nu.

Mai bine să iei un om sărac şi virtuos drept ginere și prieten decât unul care întruneşte și viciul, și bogăția. (Andromaca, 431)

Ce înseamnă abundența? Un cuvânt și nimic mai mult; înțeleptul se mulțumeşte doar cu strictul necesar. (Fenicienele, 410-404)