În cea mai adîncă decădere, inima omului păstrează o scînteie luminoasă; puţintică voinţă o poate iarăşi transforma în flacără vie; numai deznădăjduirea o stinge cu desăvîrşire.
(Cugetări)
Niciodata nu trebuie sa-ti aduci dusmanul la deznadejde, pentru ca la asemenea cumpana, nevoia ii multiplica puterile si mareste barbatia ce pana atunci pregetase si sovaise, si nu-i alt remediu mai potrivit pentru niste oameni nauciti si zdrobiti decat sa nu mai traga nadejde. Cate victorii n-au fost smulse de biruinti din mainile biruitorilor, cand acestia nu s-au oprit unde se cuvine.
Nenorocirea osteneste: vanturile nu sufla mereu cu aceeasi turbare; norocul fericitior are un sfarsit. Totul trece, totul se schimba; omul cu sufletul intreg se increde pana la urma in speranta. Deznadejdea este lasitate.
Din saturarea dorintelor se poate naste un fel de deznadejde care insoteste placerea si se ascunde dupa ea.