Citate de Johann W. Goethe

Gasesti puteri noi chiar in slabiciunea ta... Soarta-ti lasa intotdeauna cate-o portita la vreme de cumpana.

Primul si ultimul lucru care se cere geniului este iubirea adevarului.

Ferice de cel care nu nădăjduiește nimic, căci nu va fi niciodată dezamăgit. (Scrisoare către John Gay din 6 octombrie 1727) © CCC

Atata vreme cat exista viata, exista si speranta.

Cugetati in sufletele voastre: daca veti face cu osteneala o fapta buna, acea osteneala va trece repede, pe cand fapta buna nu va trece cat timp traiti; dar daca faceti ceva rau pentru placere, placerea va trece repede, iar fapta rea va ramane totdeauna asupra voastra.

Societatea femeilor este elementul in care se dezvolta distinctia sociala.

Cei răi, un bine-a-l prețui nu știu decât când nu-l mai au.

Infraneaza-ti teama prin speranta. Nici un motiv de temere nu e atat de puternic, ca sa nu fie si mai puternica convingerea ca uneori cele temute ne potolesc si cele sperate ne amagesc.

Datoria: să-ți placă ce-ți impui ție însuți. (Cugetări în proză, 1870)

Este mai usor de recunoscut eroarea, decat de gasit adevarul; aceea sta la suprafata… acesta-i in adancime.

Daca un curcubeu dureaza un sfert de ora, nu il mai contemplam. (Maxime si cugetari) Johann W. Goethe © CCC

Nu vreau și nu pot să cred că răul este o stare normală a oamenilor.

Nu de teama pedepsei sau a oprobriului public nu trebuie sa facem rau, ci din sentimentul datoriei si din vointa de a face binele.

Se crede, de obicei, ca unde se aud cuvinte, ar fi ceva de inteles si pentru minte.

Ce nu se-ntampla azi, nu se face maine. Nici o zi nu trebuie sa ne scape.

Tot răul vine din faptul că marea majoritate a oamenilor nu au viață interioară și, din acest motiv, își doresc, râvnesc, vor viața altora. (Spiritul singurătății) © CCC

Cel care își recunoaște în mod conștient limitele este cel mai aproape de perfecțiune. (Cugetări în proză, 1870)

Tinerilor, incredere de le arati, devin, cat bati din palme, repede barbati.

Cea mai pură fericire a lumii include un presentiment de suferință. (Evreul rătăcitor, 1836)

Trebuie sa stim sa luam si binele si raul cu inima usoara.