Citate de Lucius A. Seneca

Puterea sufletului nu provine din nici o alta parte decat de la stiinta, decat de la studiul naturii.

Nimic nu ne loveste mai tare decat raul ce tine de puterea altuia.

Cugetati in sufletele voastre: daca veti face cu osteneala o fapta buna, acea osteneala va trece repede, pe cand fapta buna nu va trece cat timp traiti; dar daca faceti ceva rau pentru placere, placerea va trece repede, iar fapta rea va ramane totdeauna asupra voastra.

Dorintele naturale sunt limitate; cele izvorate din pareri inselatoare n-au unde sfarsi, caci ce e fals nu are limita. Cel care merge pe un drum ajunge la capat, ratacirea insa este fara margini.

Cei răi, un bine-a-l prețui nu știu decât când nu-l mai au.

Răul e scris pe aramă, binele - pe nisip.

Se bucura mai mult de averi cel ce nu le simte lipsa.

Animus facit nobilem, cui ex quacumque condicione supra Fortunam licet surgere. Un suflet nobil se ridică, în orice împrejurare, deasupra destinului. (Singur sufletul înnobilează omul; el poate, în orice împrejurare, să se ridice deasupra destinului.) (Seneca, Epistulae, XLIV) © CCC

Nimeni nu ajunge la intelepciune din intamplare.

Binele si raul nu se decid in relatiile oamenilor intre ei, ci exclusiv in raporturile omului cu el insusi

E tot atat de rau sa fii dispretuit, pe cat este de rau sa fii invidiat.

Virtutea nu consta in a avea frica in fata vietii, ci in vointa de a te impotrivi loviturilor sortii, in putinta de a nu da inapoi.

Toate actiunile intregii noastre vieti sunt dictate de parerea normala despre bine si rau; aceasta conduce ratiunea in a face sau a nu face un lucru.

Cel mai bun leac contra maniei e amanarea.

Daca ai aduna la un loc toate relele cate exista pe lume si le-ai porni sa actioneze laolalta, tot n-ai putea satisface dorinta sufletului hain al omului.

Nu e destul să nu faci nici un rău, ci trebuie să faci tot binele pe care-l poți face. (Aventurile lui Telemac)

Filosofia este singurul mijloc de a depasi conditia de muritor si chiar de a o transforma in nemurire.

Prima cauza pentru care cineva este nerecunoscator este ca nu poate fi destul de recunoscator.

Niciodata nu savarsim atat de deplin si cu atata avant raul ca atunci cand il infaptuim intemeindu-ne pe constiinta.

Bona mens omnibus patet. Cuminţenia este îngăduită tuturor. (Seneca)