Citate de Jacqueline Kelen

Unul dintre cele mai grele lucruri este sa pui in armonie raul cu binele…si totusi, in lumea asta, ele se gasesc laolalta…si aceasta imbinare produce durere si fericire.

Iubirea pe care o simt pentru o ființă nu pune capăt singurătății mele, ci o îmbogățește, o încântă și o face să strălucească. Alesul, persoana iubită ar fi, în mod paradoxal, cea cu care vreau sa fiu singur. (Spiritul singurătății) © CCC

Inimile cele mai corupte nu pot crede în rău decât punându-l în legătură cu un interes oarecare; răul inutil şi fără cauză repugnă ca o anomalie.

Nu e destul sa nu faci rau nimanui, ci trebuie sa faci cat mai mult bine aproapelui. (Aventurile lui Telemac)

Nu numai oamenii care fac raul sunt rai, ci si aceia care nu fac binele.

Daca pentru rau vom plati cu bine, atunci cu ce vom plati pentru bine? Daca si pentru una si pentru alta rasplata-i aceeasi, atunci de ce sa fie oamenii buni?

Ah! Dragă Iubire, furiile tale, zâmbetele tale, marea ta voință și datoria ta, venirea și fuga ta, ce putem înțelege din toate astea? (Hadewijch din Anvers) © CCC

Daca ai aduna la un loc toate relele cate exista pe lume si le-ai porni sa actioneze laolalta, tot n-ai putea satisface dorinta sufletului hain al omului.

Nici un lucru nu este bun sau rau, Ci tu il faci asa prin gandul tau.

Nu putem invinge raul decat printr-un alt rau. (Mustele) © CCC

Masculinitatea înseamnă și să nu-ţi ratezi destinul, să nu eviţi marile întâlniri, marile încercări. Aşa cum nu există virilitate fără virtute, nu există eroi fără eros. (Masculinul etern) © CCC

Prietenia ne oferă șansa de a ne plivi grădina interioară sau de a ne face propriul deșert să înflorească. (A iubi din prietenie) © CCC

A iubi pe cineva înseamnă a-i respecta singurătatea și a te minuna de ea. De fapt, este o chestiune de a alege între a deveni unul și a rămâne unic. Între uniune (romantică, conjugală) și singularitate (în mod necesar solitară). (Spiritul singurătății) © CCC

Binele si raul care ni se intampla nu ne ating dupa marimea lor, ci dupa sensibilitatea noastra. (Maxime) © CCC

Este o mare deosebire intre cel ce nu vrea si cel ce nu stie sa faca rau.

De bine, raul nu e despartit niciodata, ci sunt amestecate asa cum trebuie.

Actuala lume occidentală rămâne sub imperiul raționalismului, pozitivismului și scientismului care au apărut în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea și, cu aroganță și infantilism, l-au negat pe Dumnezeu și viața de apoi. Sub pretextul de a face omul fericit, această ideologie limitată la preocupările materiale și pământești a vrut să stârpească orice sentiment religios, orice dorință de veșnicie, orice abordare spirituală; dar, în loc să elibereze individul și să emancipeze masele, le-a înrobit unor idoli precum progresul, banii, plăcerea, notorietatea și sinele atotputernic. Negarea transcendenței divine și a unei lumi invizibile nu-i face pe oamenii moderni mai liberi sau mai fericiți, dar de ea beneficiază politicienii lacomi și șarlatanii care își vând sistemul sau rețetele lor de bunăstare, tuturor stăpânilor ca să nu gândească... Cetățeanul se găsește redus la starea pasivă de consumator și spectator, absoarbe tot timpul zgomote, imagini, sloganuri, fără spirit critic, îngrozitor de obedient. Lipsit de interioritate și de relații de viață cu ceilalți, este sortit virtualului, rețelelor de socializare, mirajului ecranelor. Astfel, polemiști, pelerini ai Absolutului precum Bloy, Péguy, Bernanos, Berdiaev, Soljenițîn au denunțat acest lucru cu mult înaintea mea, dar vocile lor profetice rămân „neauzite”. Filosofii greci și romani și profeții biblici vorbesc și ei despre vremuri de fericire și mângâiere, dar acestea nu au nicio legătură cu rețetele de dezvoltare personală și cu nenumăratele terapii. Fericirea de aici de pe pământ nu este altceva decât a trăi conform Binelui, a dobândi înțelepciune, a-ți înălța sufletul și a contempla realitățile cerești și, de asemenea, a răspândi semințe de frumusețe și iubire în jurul tău. © CCC

Aș vrea să adorm așa cum avansez în iubire: cu imposibilitatea de a mă întoarce, arzând până la ultima toate corăbiile mele cântătoare. © CCC

Nu putem face unei persoane nimic mai rău decât de a ne ocupa în mod exclusiv de ea.

Oamenii isi fac rau unii altora, fie din frica, fie din ura.