Citate de G. M. Vladescu

Trebuie sa trecem peste dezamagirile noastre; in asta consta arta de a trai.

Plouă cu soare, toate speranţele vor înmuguri…

“Intr-o zi totul va fi bine”, iata speranta noastra. “Totul este bine de pe acum”, iata iluzia care ne insala.

Gasesti puteri noi chiar in slabiciunea ta... Soarta-ti lasa intotdeauna cate-o portita la vreme de cumpana.

Toate fiintele omenesti traiesc cu idealuri si sperante — inalte sau mediocre —, care dau vietii lor un anumit sens.

Speranta este un imprumut acordat fericirii. © CCC  

Nu-ti poti pastra credinta, dragostea, toata fiinta ta intima, fara speranta.

Nici un doctor nu vindeca mai sigur si mai definitiv ca timpul. El nu cunoaste probleme fara solutii.

Nadejdea si teama sunt nedespartite; nu exista teama fara nadejde si nadejde fara teama…nu suntem niciodata atat de nefericiti pe cat credem, nici atat de fericiti pe cat sperasem...Speranta, mincinoasa cum este, are cel putin avantajul de a ne duce la capatul vietii pe un drum placut.

La urma urmei, mâine este o nouă zi. La urma urmelor, e şi mâine o zi. After all, tomorrow is another day. (Pe aripile vântului)

Viata este o calatorie de cincizeci, saizeci sau o suta de ani. Cei ce se intalnesc la inceputul acestei calatorii sa nu se mai desparta, pentru ca drumul in doi e mai usor, si pentru ca intotdeauna vor avea nevoie unul de altul.

…Raul isi are in lume compensatiile lui…poti sa te refaci din nenorociri si…in primejdii nu-ti rupi intotdeauna gatul...

Tot ce trezeste speranta este demn de lauda.

Binele, ca si raul, se afla permanent in noi. Sunt doua elemente care stau alaturi, se pandesc si se incaiera, fara ca vreunul sa vrea sa ramana invins. Cand unul ne indeamna spre dreapta, celalalt ne ademeneste spre stanga. Unul ne impinge inainte si altul ne smuceste inapoi…intre ele sta sufletul nostru, care nu prea stie de al cui indemn sa asculte.

Speranţa este hrana oamenilor fără minte. (Fragmente) © CCC

Sa nu-i iei omului speranta! Sa nu-i zdruncini increderea in oameni.

În noaptea întunecată, Mai devreme sau mai târziu, Va străluci o speranță Și va încolți biruința ta. (Contra vânturilor și mareelor) © CCC

Omul superior rămâne credincios speranței. A nu persevera este fapta unui laș. (Herakles, 421-416)

Dupa furtunile sufletului, ca si dupa ale naturii, invie flori ce le credeam uscate.

Ce este viata?...O succesiune infinita de forme… un conglomerat de aspiratii care se prabusesc intr-un anta­gonism universal si etern.