Citate de Luc de C. Vauvenargues

Noi toţi trăim cu speranţa de a fi pe placul cuiva.

Fara speranta e imposibil sa gasesti ceva de nesperat.

Intoarcem pe dos o cugetare ca pe o haina, ca sa ne folosim de ea in mai multe randuri.

Este mai usor sa spui lucruri noi, decat sa le impaci pe acelea spuse mai-naintea ta.

Cand avem un sentiment fara speranta, o mare speranta ne mai ramane: ca niciodata nu-l vom pierde.

Speranta. Dorinta si asteptare infasurate in una.

Speranta: cea mai mare si mai dificila victorie pe care un om poate sa o obtina asupra sufletului sau.

Viata se cere prelungita cu inalte sperante.

Viata nu mai are rost cand speranta sau increderea lipseste. Trebuie sa mergi inainte…, deoarece cand totul s-a prabusit si cand sufletul dobandeste certitudinea ca nimic nu mai foloseste la nimic, ca a ajuns la limita poate, iti spui: la ce bun ?

Oamenii de seama se avanta la implinirea unor fapte mari tocmai pentru ca sunt mari, iar nebunii le incearca pentru ca le cred usoare.

Plouă cu soare, toate speranţele vor înmuguri…

Lumea judeca produsele spiritului la fel ca lucrarile mecanice: cand cineva cumpara un inel, el spune:,,Acesta-i prea mic, celalalt, prea mare", pana ce gaseste unul pentru degetul sau; dar nici un inel nu ramane nevandut, pentru ca cel care nu e potrivit pentru mine, îi vine foarte bine altuia.

Putine maxime sunt adevarate in toate privintele.

Dupa furtunile sufletului, ca si dupa ale naturii, invie flori ce le credeam uscate.

Curajul adevarat este una dintre insusirile care presupun un suflet mare. Sunt mai multe feluri de curaj: curajul contra sortii, care e filozofie; curajul impotriva nevoilor, care e rabdare; curajul in razboi, care e vitejie; curajul in intreprinderi, care e cutezanta; un curaj mandru si indraznet, care e indrazneala; curaj impotriva nedreptatii, care e tarie; curaj impotriva viciului, care e severitate; curaj de reculegere, de temperament.

Teama insoteste speranta.

Lucrurile inutile pe care le stim sunt mai numeroase decat cele necesare pe care le ignoram.

Nu exista om inzestrat cu atata spirit incat sa nu plictiseasca niciodata.

În viaţa fiecăruia se întâmplă ca, dintr-odată, poarta trântită în nas să se întredeschidă, zăbrelele să se dea la o parte, nu-ul definitiv să nu mai fie decât un poate, lumea să se transfigureze, un sânge nou să ne curgă prin vine. Aceasta-i speranţa. (Trestia revoltată)

Admiratia vadeste masura cunostintelor si adesea oglindeste mai putin desavarsirea lucrurilor admirate, decat imperfectiunea mintii noastre.