Omul e mincinos din fire, adevărul însă e simplu şi gol; omul îşi doreşte înflorituri şi născociri şi, de aceea, nu are nevoie de adevăr: el îi cade din cer de-a gata şi desăvârşit, iar omului îi place numai ceea ce a creat el însuşi – minciuni și vorbe goale.
Mai bine să iei un om sărac şi virtuos drept ginere și prieten decât unul care întruneşte și viciul, și bogăția.
(Andromaca, 431)
Omul superior rămâne credincios speranței. A nu persevera este fapta unui laș.
(Herakles, 421-416)
Ce castiga cei care mint? Ca nu sunt crezuti cand spun adevarul.
Adevărata licoare a dragostei iat-o: nu este frumusețea, o, femeie! pentru că virtuţile sunt pe placul soților.
(Andromaca, 431)
Nenorocirea osteneste: vanturile nu sufla mereu cu aceeasi turbare; norocul fericitior are un sfarsit. Totul trece, totul se schimba; omul cu sufletul intreg se increde pana la urma in speranta. Deznadejdea este lasitate.
Nimic nu îi este dat muritorului, fara ca el sa nu plateasca un mare pret.
Glasul adevărului nu este dulce, dulce este vorba mincinoasă. Omul moral nu e bun de gură, bun de gură este cel mincinos.
Un prieten de nădejde la nevoie se cunoaște.
(Hecuba, 424)
Schimbarea este plăcută întotdeauna.
(Oreste, 408)
Mincinosul trebuie să aibă o memorie bună.
© CCC
Mințim mai mult decât este necesar din lipsă de imaginație: chiar și adevărul este inventat.
© CCC
Ce înseamnă abundența? Un cuvânt și nimic mai mult; înțeleptul se mulțumeşte doar cu strictul necesar.
(Fenicienele, 410-404)
Nefericirea oamenilor care au mintit foarte mult consta in faptul ca nimeni nu ii mai crede atunci cand spun adevarul.
(Mascareigne)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.