Argumentum ad iudicium.
Argumentul (judecății) bazat pe o hotărâre judecătorească.
Argumentum ad judicium (în latină: argumentare ce apelează la judecată).
Denumirea, introdusă de Locke (Essay IV (XVII) 22) pentru utilizarea, aprobată de el, a "dovezilor scoase din oricare dintre fundamentele cunoaşterii sau ale probabilităţii".
Este pus în contrast cu “argumentum ad hominem”, “argumentum ad ignorantiam” şi “argumentum ad verecundiam”, pe care Locke le respingea.
Ad hoc
Pentru acest lucru; pentru aceasta; in acest scop.
Aequo animo
Cu sufletul impacat
Aut - aut
Ori, ori
Ad ostentationem.
A spune/face ceva in mod ostentativ (de ochii lumii).
Ad oculos
In fata ochilor
Ab hinc
De acum inainte
Aequo animo
Cu curaj (cu hotarare)
Ardentia verba.
Vorbe care ustura.
Ara pacis.
Altarul pacii, locul de impacare.
Alibi
In alta parte
Ab antiquo
Din vechime
A fortiori.
"Cu atât mai mult" sau "și mai sigur".
Alter ego
Un al doilea eu; un alt eu; poate fi folosit pentru a desemna un prieten intim cu care te identifici in conceptii sau o alta constiinta a personalitatii.
Ad rem
La obiect; fara ocolisuri, direct la chestiunea in discutie
Ad tempus.
Temporar; la timp, punctual.
Ad interim
Provizoriu (pana una alta)
Ad ornamentum. Ad ostentationem.
A face ceva de forma. (Pentru ochii lumii)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.