Bunul-simț este lucrul cel mai bine impartit din lume. (Discurs asupra metodei)
"Bunul-simţ este lucrul cel mai bine împărţit din lume, căci fiecare se crede atât de înzestrat, încât chiar cei mai greu de satisfăcut în orice altă privinţă nu obişnuiesc să dorească mai mult decât au. Şi nu e verosimil ca toţi să se înşele, ci mai degrabă aceasta este o mărturie că puterea de a judeca bine şi de a deosebi adevărul de fals - adică ceea ce se numeşte bunul-simţ sau raţiunea - este, în mod natural egală la toţi oamenii. Şi astfel, diversitatea opiniilor noastre nu provine din faptul că unii sunt mai raţionali decât alţii, ci numai din faptul că noi ne conducem gândurile pe diferite căi şi nu considerăm aceleaşi lucruri."
René Descartes
Descartes afirmă aici ideea unei universalitati a rațiunii. Toți oamenii sunt inzestrati, in mod egal, cu ratiune, deci cu bun-simt.
O dorinta care se naste din ratiune nu poate fi excesiva.
Oamenii de geniu sunt maretia intelectuala a unei natiuni, dar rareori puterea ei.
© CCC
Puţini oameni ştiu sa vada lucrurile aşa cum sunt. Unii percep doar ceea ce doresc să vada, altii ceea ce ii facem sa vada.
Peu d'êtres savent voir les choses comme elles sont. Les uns aperçoivent seulement ce qu'ils veulent voir, les autres ce qu'on leur fait voir.
Inteleptul stie ca evenimentele sunt prilejuite uneori de intamplare, iar alteori de noi insine... El mai stie ca ceea ce vine de la noi este liber de tirania judecatii exterioare, putand fi insotit de elogii sau de blam… Numai intr-o mica masura se conduce inteleptul dupa datele intamplarii. Faptele mari si esentiale sunt produse si dirijate acum, si in viitor, in tot timpul vietii, de catre ratiune.
A nu sti bine nu e mai bine decat a nu sti nimic…
© CCC
Războiul dezvăluie slăbiciunile unui popor, dar şi virtuţile sale.
La guerre révèle à un peuple ses faiblesses, mais aussi ses vertus.
(Hier et Demain)
Intalnim multi oameni vorbind despre libertate, dar dintre acestia vedem foarte putini a căror viaţă nu a fost dedicată in primul rand realizarii lanţurilor.
On rencontre beaucoup d'hommes parlant de libertés, mais on en voit très peu dont la vie n'ait pas été principalement consacrée à se forger des chaînes.
(Hier et Demain)
Inima are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște. (Cugetări)
Blaise Pascal
Inima, la Pascal, reprezintă intuiția ce permite sesizarea evidențelor ce nu au nevoie să fie demonstrate. Prin urmare, nu este vorba de pasiunea amoroasă.
Oamenii dispun de două facultăți pentru a cunoaște: inima, ce recurge la intuiții imediate și rațiunea, prin intermediul deducției. Astfel, inima urmează o abordare pe care “rațiunea nu o cunoaște”.
Pascal “se joacă” aici cu cele două sensuri ale cuvântului "rațiune" (primul: motiv, justificare; al doilea: gândire logică).
© CCC
Nu iubim in masura in care posedam, ci in masura in care asteptam.
© CCC
Ultima interventie a ratiunii este aceea de a cunoaste ca exista o infinitate de lucruri ce o depasesc.
Dragostea incepe cu uimirea unui suflet care nu asteapta nimic si se termina cu dezamagirea unui ego care cere totul.
© CCC
Setea de egalitate nu este adesea decat o forma avuabila a dorintei de a avea inferiori si nu superiori.
© CCC
Influenţa modei este atat de puternica incat ne obligă, uneori, sa admiram lucruri lipsite de interes si care vor parea, doar peste cativa ani, de o uratenie extrema.
L'influence de la mode est si puissante qu'elle nous oblige parfois à admirer des choses sans intérêt et qui sembleront même quelques années plus tard d'une extrême laideur.
(Les Opinions et les Croyances)
© CCC
Pentru a progresa, nu este suficient sa vrei sa actionezi, trebuie sa stii mai intai in ce mod sa actionezi.
© CCC
Lecţia faptelor nu invata omul prizonier al unei credinţe sau al unei formule.
La leçon des faits n'instruit pas l'homme prisonnier d'une croyance ou d'une formule.
(Hier et demain)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.