Femeia nu-i iartă barbatului faptul ca acesta să ghicească ceea ce gandeste din ceea ce spune.
La femme ne pardonne pas à l'homme de deviner ce qu'elle pense à travers ce qu'elle dit.
Oamenii si problemele au fiecare punctul lor de perspectiva; pe unii, spre a-i judeca bine, trebuie sa-i privesti de aproape, altii pot fi mai exact apreciati de la distanta.
În viaţă trebuie să înveţi să citeşti printre rânduri şi în oameni. Să citeşti printre vorbele lor şi chiar dincolo de ele. Uneori, un oftat povesteşte mai mult decât un roman-fluviu, o privire - mai mult decât o bibliotecă.
Oamenii virtuosi se răzbuna adesea pentru constrangerile pe care si le impun prin plictiseala pe care o inspiră.
Les gens vertueux se vengent souvent des contraintes qu'ils s'imposent par l'ennui qu'ils inspirent.
Femeia este inferioara sau superioara barbatului; rareori este egala lui.
La femme est inférieure ou supérieure à l'homme ; elle est rarement son égale.
...Colegii mei universitari știu multe lucruri neștiute de mine, iar eu știu lucruri de care ei nu vor să știe. Astfel de situații își găsesc parțial reflectarea în mica lucrare de față. Trag speranța că unii vor năzui să se înalțe la starea de conștiință filosofică căreia i-am dat numele de Noua Acropolă.
(Teba, fragment din prolog)
Lecţia faptelor nu invata omul prizonier al unei credinţe sau al unei formule.
La leçon des faits n'instruit pas l'homme prisonnier d'une croyance ou d'une formule.
(Hier et demain)
Intalnim multi oameni vorbind despre libertate, dar dintre acestia vedem foarte putini a căror viaţă nu a fost dedicată in primul rand realizarii lanţurilor.
On rencontre beaucoup d'hommes parlant de libertés, mais on en voit très peu dont la vie n'ait pas été principalement consacrée à se forger des chaînes.
(Hier et Demain)
Pentru mulţi oameni, cuvântul precede gândul. Ei stiu ce gandesc numai după ce au auzit ce au spus.
Chez beaucoup d'hommes, la parole précède la pensée. Ils savent seulement ce qu'ils pensent après avoir entendu ce qu'ils disent. (Aphorismes du temps présent)
Virtuţile noastre ar rămâne uneori foarte incerte dacă, in lipsa speranţei unei recompense, ar avea vanitatea ca suport.
Nos vertus resteraient parfois bien incertaines si, à défaut de l'espoir d'une récompense, elles n'avaient la vanité pour soutien.
(Hier et Demain)