Existenta jocului confirma fara incetare, si in sensul cel mai inalt, caracterul supralogic al situatiei noastre in cosmos. Animalele se pot juca, deci chiar si ele sunt ceva mai mult decat niste mecanisme. Noi (ne) jucam, si stim ca (ne) jucam, deci suntem ceva mai mult decat niste simple fapturi rationale, pentru ca jocul este irational.
(Homo ludens)
Este mai bine sa actionam in mod rational si sa gresim decat sa actionam fara ratiune si sa castigam.
Valoarea unei idei nu are absolut nimic de-a face cu sinceritatea celui care o emite. Dupa toate probabilitatile, cu cat omul este mai nesincer, cu atat ideea va fi mai pur rationala, deoarece in acest caz ea nu va fi influentata nici de dorintele, nici de prejudecatile lui.
Este ceva caracteristic fiintelor rationale sa-si dea seama de propriile lor imperfectiuni.
Nu poti sa pierzi un bun decat numai daca mai intai il posezi. Nu poti sa faci ceva rau, sau stupid, sau zadarnic decat daca mai intai stii ce e bine, ce e rational, ce merita sa fie facut. Ispita incepe o data cu cunoasterea si creste pe masura ce creste cunoasterea.
Toate actiunile noastre trebuie sa tinda sa ne abata de la suferinta si neliniste. In clipa cand am atins acest tel, toate furtunile sufletului se imprastie, deoarece fiinta noastra nu mai rataceste spre lucruri care-i lipsesc si nici nu cauta altele prin care ar putea sa-si acopere nevoia de sanatate sufleteasca sau fizica. Caci noi urmarim placerea numai atunci cand suferim de lipsa ei. In momentul cand nu mai suferim, nu avem nevoie de placeri. De aceea sustinem ca placerea este inceputul si telul unei vieti fericite. Placerea este, dupa noi, cel mai insemnat bun al naturii… Cand sustinem ca placerea este scopul suprem, nu ne gandim la placerile destrabalatilor si ale simturilor, asa cum pretind cativa nestiutori care combat si deformeaza invatatura noastra, ci ne referim numai la lipsa suferintelor fizice si psihice… Nu exista viata placuta fara intelepciune, onestitate si dreptate, iar acestea nu pot fi despartite de placere. Cine nu traieste rational, onest si drept, acela nu are o viata fericita.
A demonstra că ceva este raţional nu dovedeste întotdeauna ca este si rezonabil.
Démontrer qu’une chose est rationnelle ne prouve pas toujours qu’elle soit raisonnable.