Citate latine - Virtute

Oamenii virtuosi se răzbuna adesea pentru constrangerile pe care si le impun prin plictiseala pe care o inspiră. Les gens vertueux se vengent souvent des contraintes qu'ils s'imposent par l'ennui qu'ils inspirent.

Fraude perit virtus. Din pricina vicleniei, dispare virtutea. (Ovidius, Fasti)

Virtutea nu înfrumusețează întotdeauna, dar viciul întotdeauna urâțește. (Flori, fructe și spini) © CCC

La baza virtutii sta greseala.

Numai flacara virtutii este unica noblete… Ale sufletului daruri nazuinta mea le cata... daca vorba ca si fapta-ti om de bine te arata, daca pretuiesti dreptatea, nobil pentru mine esti.

Virtutea unui om nu se masoara cu eforturile sale, ci cu ce realizeaza in mod obisnuit.

O virtute impinsa peste o anumita limita incepe a fi o curata meteahna.

Valeat ancora virtus. Virtutea se sustine prin ea insasi.

Virtute enim ipsa non tam multi praediti esse quam videri volunt. Multi oameni nu se straduiesc prea mult sa fie virtuosi, ci mai mult vor sa para ca sunt virtuosi.

Tanta vis probitatis est, ut eam in hoste etiam diligamus. Influenta virtutii este asa de mare, incat o admiram chiar si la dusmanii nostri.

Stemmata quid prosunt — si virtus de­ficit omnis? Ce valoare au genealogiile fara virtute?

Trebuie sa-ti transformi in virtuti defectele de care nu poti scapa.

Principis est virtus maxima nosse suos. Cea mai de seama virtute pentru un conducator este sa-i cunoasca pe ai sai. (Martialis, Epigrammata)

Virtute mea me involvo. Ma infasor in virtutea mea.

Virtuţile noastre ar rămâne uneori foarte incerte dacă, in lipsa speranţei unei recompense, ar avea vanitatea ca suport. Nos vertus resteraient parfois bien incertaines si, à défaut de l'espoir d'une récompense, elles n'avaient la vanité pour soutien. (Hier et Demain)

Gloria umbra virtutis est. Gloria este umbra virtutii. (Seneca Philosophus, Epistulae)

Locum virtus habet inter astra. Virtutea isi are salasul printre stele. (Seneca Philosophus, Hercules Oeteus)

Nihil est virtute amabilius. Nimic nu poate fi mai placut decat virtu­tea.

Virtute, non astutia. Prin virtute si nu prin viclenie.

Nobilitas sola est atque unica virtus. Virtutea este singura si unica noblete. (Juvenalis, Satirae)