Romantismului adesea tenebros al baladelor îi corespunde în idile un clasicism arcadic, învecinat cu barocul secolului al XVIII-lea, cu stilul comediilor lui Marivaux, cum a observat cu finețe George Călinescu. Talentul poetului stă desigur și în percepția sufletului pur, naiv, dar și în notația capriciilor, toanelor feminine sau a imputărilor provocate de micile răutăți ale îndrăgostiților însoțite pe loc de remușcări și regrete, prezentate de obicei în scurte scene dialogate, ca în Spinul. Capodopera acestor jocuri ale iubirii și întâmplări este poemul Dragoste învrăjbită. Lipsa oricărui convenționalism și simplitatea compoziției fac farmecul mai tuturor idilelor lui Coșbuc.
(Despre Coșbuc)
Tineretea zambeste fara motiv. Este unul din farmecele ei de capetenie.
Este ciudat ca oamenii nu sunt niciodata mai banali ca atunci cand se iau in serios.
Nu pot repeta o emotie. Nimeni nu poate cu exceptia sentimentalilor.
Scriam odinioara fara sa stiu nimic despre viata. Acum, cand stiu ce este viata, nu imi mai ramane nimic de scris.
© CCC
Nu a existat niciodata o biografie buna a unui romancier bun. Nici nu s-ar putea. Daca e bun de ceva, atunci el este mai multe persoane intr-una singura.
Singura modalitate de a te elibera de ispita este sa-i cedezi.
Mișelule, să ne deslușim, ai? După ce mă ataci la sacrul meu amor, amăgești o ființă nevinovată... o femeie... o femeie! Ochi alunecoși, inimă zburdalnică!...
(Replica lui Pampon în "D-ale carnavalului")
Discursul sacru este ca muzica religioasă: nu trebuie să înțelegi pentru a asculta.
(Ochii iubirii)
© CCC
Munca este obositoare, de aceea nu este buna pentru mine!
© CCC
Nu exista scriitor atat de ridicol incat sa nu-l fi socotit cineva excelent.
E absolut sigur ca, daca cineva traieste numai pentru sine insusi, plateste pentru treaba asta un pret ingrozitor…prin remuscari, prin suferinte, prin constiinta propriei degradari.
Jean d'Ormesson este legat de amintirile vechi și pioase ale jurnalistului care am fost și ale cititorului de cărți franțuzești care sunt.
© CCC
Cel mai greu lucru pentru politicieni este să aibă memoria necesară pentru a-şi aminti ce nu trebuie să spună.
© CCC
Am o memorie excelenta, dar nu-mi amintesc lucrurile asa cum sunt ele.
Un egoist… un om care nu se gandeste la mine.
© CCC
Tocmai intenționam să nu mai dau interviuri. Ai văzut că sunt destul de multe. M-am lăsat descusut... și n-am spus nimic. Nu e bine să se știe chiar tot ce ai pe inimă; ca literatură – căci atunci nu mai prezinți în fața ta nici un mister. Începi să citești prin reviste cam cine ești și cu ce te ocupi. Asta e plictisitor: să afli mereu că ești scriitor, după cum însuți ai mărturisit-o nu știu cui.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.