… Tabloul este împărţit în două laterale, cu un centru dominat de Venus-Mama sau Zeiţa Iubirii. În partea dreaptă, vedem reprezentarea azurie a vântului Zefir încercând să o răpească pe nimfa Cloris care, prizonieră, răspândeşte flori: este forţa Iubirii care o urmează, o însufleţeşte şi dă naştere florilor şi sub influenţa acestei noi energii se transformă în Flora: Frumuseţea. Zefir ar fi echivalentul Karmei care impulsionează inexorabil Sufletul către lumea manifestată, reprezentată de păduricea – grădină. Cloris, al cărei nume desemnează culoarea albă, este simbolul Sufletului pur, dar şi al frigului iernii. Sămânţa este prinsă în pământul iernii cum este Sufletul în corpul material, care şi-a pierdut caracterul angelic.
(Interpretarea ezoterică a “Primăverii”)
(Interpretarea ezoterică a tabloului Primăvara, pictură de mari dimensiuni, în tempera, a pictorului italian renascentist Sandro Botticelli, realizată la sfârșitul anilor 1470 sau începutul anilor 1480).
Oamenii cu adevărat liberi nu vorbesc despre libertate, ci o trăiesc.
© CCC
Așteaptă; fii perseverent; răbdarea este un test al veșniciei.
(Alchimistul)
© CCC
Viața este esențialul, binele unic și suprem și unicul și supremul păcat împotriva spiritului este să atentezi la ea.
(Stefan Zweig)
© CCC
Ceea ce Zweig a învățat cel mai bine, în contact cu marele poet belgian Verhaeren, a fost să lase să vorbească această sensibilitate de care s-ar spune că îi era rușine și care va fi una dintre cele mai puternice și mai atractive trăsături ale personalității sale.
(Stefan Zweig)
© CCC
În ziua în care mi-am pierdut pașaportul, va scrie Zweig, am descoperit că pierzându-ți țara, pierzi mai mult decât o bucată de pământ înconjurată de granițe.
(Stefan Zweig)
© CCC
Nu intri niciodată singur în Academia Franceză. Intri în ea cu umbrele dragi ale celor care nu mai sunt.
(Discurs de acceptare în Academia Franceză, 23 octombrie 2014)
© CCC