Înalte ranguri nu dorit-am niciodată
Și nu vedeam vreo fericire-adevarată
Ca față de popor să fiu grozav, să mă mândresc,
Nici pe la uși nu mă duceam să mă-njosesc.
Un singur rang m-a măgulit cu osebire,
Acel pe care-l am din fire moștenire,
Rangul de om. Pe-acesta, ca să-l pot avea,
Cred că-s dator și-i toată mulțumirea mea.
Cred că e gloria cea mai sfântă întru toate,
Să-l pot păstra așa, mereu, cu demnitate.
Cand o cauza e dreapta, mai curand sau mai tarziu ea va invinge.
Nimic nu il face pe om mai rau ca nedreptatea. Nimic nu-i intoarce cu mai multa putere privirile asupra sortii proprii, facandu-l surd si orb pentru suferintele altora. Naturile impresionabile si pasionate, egoiste prin definitie, cand se mai cred si nedreptatite, se revolta impotriva universului intreg, iar revolta nu mai lasa loc pentru ingaduinta si iertare.
Exista o dreptate, dar n-o vedem intotdeauna. Ea exista undeva, discreta, surazatoare, alaturi si putin in spatele nedreptatii care face mare galagie.
Faptul de a nu savarsi nedreptatea ne aduce frumusetea.
Dreptatea este un raport de convenienta ce se gaseste in mod real intre doua lucruri. Acest raport este intotdeauna acelasi, oricine l-ar lua in considerare.
Dreptatea e in continua evolutie. Ce e dreptatea de azi daca nu nedreptatea contra careia ziua de maine e menita sa-si ridice protestul? Ceea ce azi e considerat ca o cucerire va fi socotit maine ca un lucru indiferent sau mic.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.