Ne întrebăm: cum mergem mai departe? Nietzsche zicea: „O să vină o vreme – şi a şi venit – în care nu va mai exista aproapele, ci departele nostru”. Era ateu şi recunoştea cu durere că nu-L mai are pe Dumnezeu. Îşi numea ateismul „infirmitatea mea”. Astăzi nu ne interesează trecutul, numai prezentul. Asta ne taie rădăcinile; iar o lume fără rădăcini este o lume fără morală. Nu se poate trăi fără modele.
Tot ce e trist mi se pare suspect.
© CCC
Poetul este, în esenţă, un om care a păstrat adânc în sine simțul misterului şi capacitatea de a se mira.
(Prima mea carte în engleză)
© CCC
O carte e o fereastră prin care poţi evada.
© CCC
Gândurile zboară și cuvintele merg pe jos. Asta e toată drama scriitorului.
(Jurnal)
© CCC
Sunt un ateu, pentru numele lui Dumnezeu!
Cel mai evident produs al ateismului este disperarea.
© CCC
În limbajul grădinarilor, plantele se ofilesc, dar trandafirii, mor.
© CCC
Ce om a fost vreodată sigur de ceea ce se întâmplă în spatele lui?
(Celălalt somn)
© CCC
Cel mai serios lucru pe care îl facem pe acest pământ este să iubim, restul nu contează.
© CCC
Plăcerea ucide ceva în noi.
(Jurnal)
© CCC