Citate de Julien Green

Tot ce e trist mi se pare suspect. © CCC

Cel mai evident produs al ateismului este disperarea. © CCC

Există o ureche atat de fina incat sa auda suspinul trandafirilor care se ofilesc? (traducere CCC - Copyright ©2012)

Bogatia trandafirului consta in fragilitatea sa. (traducere CCC - Copyright ©2016)

Dragostea este farmecul cantecului pasarilor si cel mai dulce parfum al trandafirului. (traducere CCC - Copyright ©2012)

Poetul este, în esenţă, un om care a păstrat adânc în sine simțul misterului şi capacitatea de a se mira. (Prima mea carte în engleză) © CCC

Gândurile zboară și cuvintele merg pe jos. Asta e toată drama scriitorului. (Jurnal) © CCC

Omul cultiva o mie de trandafiri fara sa gaseasca lucrul pe care il cauta, cand de fapt l-ar putea gasi intr-un singur trandafir.

Cel mai serios lucru pe care îl facem pe acest pământ este să iubim, restul nu contează. ​© CCC

Cand devii pesimist, priveste un trandafir. (In gradina infantei) (traducere CCC - Copyright ©2016)

Cei mai frumosi trandafiri se ofilesc cel mai repede. (Climate)

Femeile sunt ca trandafirii ale caror flori frumoase, dupa ce abia s-au deschis, se si ofilesc.

Trandafirul vorbește toate limbile din lume. (traducere CCC - Copyright ©2019)

În limbajul grădinarilor, plantele se ofilesc, dar trandafirii, mor. © CCC

Pentru a culege mai mulți trandafiri, trebuie doar să plantezi mai multe tufe. © CCC

Fiecare trandafir cade pradă iernii. © CCC

Adesea, intepatorul spin da nastere delicatilor trandafiri.

Plăcerea ucide ceva în noi. (Jurnal) © CCC

Aș vrea să am trandafiri... sunt așa calzi și prietenoși. Când sunt mulți, în coșul în care-i vinde țiganca, sunt frumoși într-adevăr, dar rămân flori ca oricare altele. Când îi aduci în casă, în odaia ta, mai ales, îți devin prieteni, te îmbrățișează cu mirosul lor, cu culoarea, și nu știu cum - parcă așteaptă să fie și ei mângâiați. Mai că îmi vine să-i sărut. Ei sunt mai albi, mai curați decât oamenii. (Însemnările mele)

O roză-nfloreşte, suavă... Ca nor risipit e necazul. Puternic mă poartă extazul Spre-o naltă şi tainică slavă.   Nu-mi pasă de-a vieţii otravă, De chinul ce-şi urcă talazul O roză-nfloreşte, suavă; Ca nor risipit e necazul.   Stăpân sunt de-acum pe răgazul, Să-mi fac din ursită o sclavă, Şi nu mai e viaţa grozavă, Deşi mi-a brăzdat tot obrazul:   O roză-nfloreşte, suavă. (Rondelul rozei ce înfloreşte)