Citate de Hermann Hesse

Nu este nimic mai ingrozitor decat insasi teama.

Numai nebunii nu se tem de nimic.

Se tem numai aceia care au de pierdut ceva.

Nu exista decat o maniera de a ajunge la intelepciune; o singura credinta, o singura intelegere conduce acolo: certitudinea ca Dumnezeu este in noi. Scolile, bisericile si intreaga cultura, inclusiv stiintele, nu fac decat sa denatureze acest adevar, in mod constant tradat si invatat stramb.

Cea mai mare teamă a mea: repetiția. © CCC

Lacrimile sunt gheata sufletului care se topeste.  

Daca te temi de cineva, atunci pricina e ca l-ai lasat pe acest cineva sa aiba putere asupra ta.

A gasi la fiecare om trasaturile care-l deosebesc de ceilalti inseamna a-l cunoaste.

Ma tem numai de cei pe care ii respect: de intelepti. De prosti rad si nu ma tem de ei. (Cymbeline)

Teama este o tăcere a cunoaşterii.

Orice viata sanatoasa trebuie sa aiba un continut si un tel.

Aș dori să știu cum se descurcă ea cu această empatie extraordinară. Mi-e teamă să mă atașez de cineva - uneori fug de o prietenie în devenire. Și mă întreb astăzi dacă, cu Nadia, nu am încercat să fug de o iubire în devenire. Teama asta viscerală de a depinde de cineva și care încă mă urmărește. (Acrobații) © CCC

A cauta inseamna a avea un scop. A gasi insa inseamna a fi liber, a ramane deschis, a nu avea un scop.

Trebuie să învățați să râdeți. Pentru a ajunge la umorul de calitate, nu vă mai luați prea mult în serios. (Lupul stepelor, 1927)

Si daca timpul nu e ceva real, inseamna ca si distanta ce pare a exista intre lume si vesnicie, intre rau si bine nu este decat o amagire.

Fiecare trebuie sa se gandeasca singur la ceea ce e adevarat si cum e oranduita viata de fapt, asta n-o poate invata din nicio carte.

Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al zilelor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu cei normali ne-au împins înainte din treaptă în treaptă. Dimpotrivă, normalii au fost întotdeauna conservatori, preferând zonele sănătății, și ale lucrului verificat. Unei șopârle normale, nu i-ar fi trecut nicicând prin minte să încerce să zboare. O maimuță normală nu s-ar fi gândit nicicând să părăsească adăpostul din copaci și să meargă în două picioare pe pamânt. Normalii sunt, după părerea mea, meniți să păstreze forma existentă, un mod de viață, o rasă, o specie, s-o protejeze și s-o întărească pentru a se asigura pe ei înșiși. Fantaștii, în schimb, nu se dau în lături să facă salturi, să viseze negânditul, pentru că cine știe, într-o bună zi, peștele să devină animal de uscat, iar maimuța - om…

Fiecare om are sarcina sa in viata, iar ea nu este niciodata cea pe care el si-ar fi dorit-o.

Fiecare om isi are sufietul lui, pe care nu poate sa-l amestece cu altul. Doi oameni se pot indrepta unul catre celalalt, pot vorbi unul cu altul si pot fi foarte apropiati. Dar sufletele lor sunt ca niste flori, fiecare a prins radacini in locul lui si nici unul nu poate veni la celalalt, altminteri ar trebui sa-si paraseasca radacina si asta nu poate s-o faca. Florile isi imprastie mireasma si samanta pentru ca doresc foarte mult sa fie impreuna; dar floarea nu poate face nimic pentru ca samanta sa ajunga la locul potrivit, acest lucru il face vantul, iar acesta vine si pleaca mereu cum si cand ii e voia.

Cel ce e temut de multi, el insusi se teme de multi.