Citate de Mihail Ralea

Religiile s-au nascut toate din curiozitatea omului fata de univers, nucleul initial e intotdeauna acelasi, adica e constituit de primele si marile explicatii pe care omul le-a putut da fenomenelor naturale; ... ceea ce intelegem sub termenul de religie este una din etapele cercetarii omenesti, etapa afirmatiei deiste, o simpla clipa a efortului stiintific... Omul a ramas victima ipotezelor mistice pe care le schitase pentru a-si explica lumea.

“Cultura este ceea ce retii dupa ce ai uitat ce ai invatat”. Cugetarea apartine lui Saint Marc Girardin...o data ce cunostintele precis limitate au disparut, ramane atitudinea sufleteasca…Cultura inseamna transformarea ideilor in sentimente. Cultura trebuie sa insemne posibilitatea reactiunii noastre sufletesti.

Ajuta-te, si Dumnezeu te va ajuta.

De-ale noastre păsuri, zeii nicicând n-au ascultat.

Doctrina chiar conteaza. Dar oricui trebuie sa i se reaminteasca mereu faptul ca a propovadui doctrina nu inseamna a fi corect fata de Domnul. © CCC

Arta nu e decat un mijloc de exprimare a personalitatii. Aceasta din urma e realitatea intreaga a omului, arta numai instrumentul ei de comunicare…Arta nu poate fi separata de complexul general al vietii din care face parte, ea e interdependenta de celelalte functiuni.

Cultul eului, datoria superioara de a te gasi: iata intelepciunea…Intelegandu-te, singurul criteriu al cunoasterii, reusesti sa cunosti si lumea.

Rugăciunea este in religie ceea ce este gândirea în filosofie. A se ruga inseamna a crea religia. (Fragmente) © CCC

S-ar putea spune ca fapta e incoronarea si ultima concluzie a vietii de promisiuni, pe care o traim; ca fapta e mai frumoasa decat gandirea, fiindca presupune sfortare — citeste sacrificiu —, chiar eroism si martiraj. Gan­direa nu angajeaza, deci nu cunoaste suferinta, prin urmare e mai comoda, mai lasa, fiind expusa mai putin. Cu toate acestea, se poate sustine ca actiunea nu ne exprima ... Instrument social, copiat stereotip din mediul in care traim, ea poate servi cauze si gandiri diverse. Pentru ganduri diferite se poate intrebuinta aceeasi actiune saraca si repetata, gandirea insa — fiind intima si individuala — ne exprima. Afara de aceasta, lucrand cu materia, fapta e limitata si chinuita, nu infinita precum conceptia. Nu e nici macar libera, caci pretutindeni e la ordinele ideii.

Desavarsirea calitativa presupune, pe langa talent, si un lung exercitiu, care se castiga abia la maturitate. Un tanar poate fi o promisiune. Talentul trebuie insa verificat si sterilizat prin nenumarate incercari.

Dacă rădăcinile Statului nu ar fi fost înfipte adânc în trecutul roman, Statul medieval s-ar fi dizolvat în Biserică și Biserica în Stat și este greu de înțeles cum conceptul modern de separare între conștiința religioasă și Stat s-ar fi putut dezvolta sau chiar s-ar fi putut naște. Acesta este secretul diferenței profunde, chiar mult mai profunde decât se crede, dintre statele creștine și statele musulmane. Islamul oferă nu numai o religie, ci un drept, o politică al cărei echivalent l-am căuta în zadar în Evanghelie. [...] Imposibil să atingi ceva fără a întâlni, fără a risca să jignești dogmele. Și întrucât legea, politica, obiceiurile sunt rudimentare, constituite pentru o societate puțin evoluată, este o sarcină supraomenească să se adapteze societatea musulmană la viața modernă. (Sfârșitul lumii antice și începutul Evului Mediu) © CCC

Judecati oamenii in functie de conditiile si mediul care i-au determinat si nu “sub specie aeternitatis”. (Spinoza, Etica: "sub specie aeternitatis", din punctul de vedere al eternitatii, prin prisma eternitatii)

Actul creator, inventia, e caracteristica vietii.

Cu religiile se intampla asa cum se intampla si cu canoanele manastiresti: slabesc, pe masura ce le trece vremea. Nu sunt decat sminteli neputincioase fata de imboldurile statornice ale naturii, care ne readuce sub porunca legilor ei.

Ideile nu se construiesc in sine, izolate. Ele tind intotdeauna sa rastoarne alte idei.

Religia inabusa orice pornire a sufletului care nu se naste nemijlocit din ea.

Descoperitorii in domeniul tehnic au o soarta cu mult mai buna decat cei din domeniul moral. Omenirea e mai recunoscatoare acelora care ii perfectioneaza confortul de­cat fata de cei care ii atrag atentia asupra legilor care domina lumea sufletului. Pe cei dintii ii individualizeaza, le retine numele cu onoruri mari. Cei din urma sunt inglobati intr-o serie oarecare, fac parte dintr-un grup intreg, inecati in anonimat pur.

Credinta intr-un Dumnezeu personal, care conduce totul spre bine si care intr-o alta viata pedepseste si rasplateste, nu este in fond decat o evadare din cruda realitate, o incercare neputincioasa de a inlatura ghimpele deznadajduit al existentei…cata putere si independenta ar castiga oamenii daca, avand mai multa incredere in ei insisi, ar cauta sa-si traiasca viata in concordanta cu ceea ce fiecare in parte, in clipele sale cele mai bune, ridica pe un piedestal ceea ce salasluieste mai bun in el, in loc sa-l desprinda de sine insusi, pentru a-l transmite unui Dumnezeu care vegheaza.

Nimic nu e sigur, totul e posibil.

Fii complet pana la urma ceea ce esti, istoveste specificul din tine si din lucruri, du pana la capat ceea ce ai ireductibil si complet particular, fii ceea ce iti dicteaza legea ta personala, adica dezvolta-te sincer, simplu, complet, fereste-te de influente falsificatoare; realizeaza-ti predestinatia temperamentala, nu te abate de la ceea ce iti apartine fatal, pentru chemari si seductii care-ti vin din alta parte. Si mai cu seama nu te neglija, nu te opri la mijloc de cale. Evolueaza complet catre acel unic sens.