Citate de Baruch Spinoza

Tot ceea ce nu izbutim sa indeplinim singuri ne limiteaza libertatea.

O libertate bine inteleasa inalta spiritul, in timp ce sclavia il sileste sa se tarasca pe jos.

Oamenii se bucura ori de cate ori isi amintesc de un rau trecut, si de aceea, ei se bucura sa povesteasca primejdiile de care au scapat.

Ințelepciunea nu este o meditație asupra mortii, ci asupra vietii. (Etica) "Inţelepciunea omului modern nu este o meditaţie asupra morţii, ci asupra vieţii" Baruch Spinoza Pentru că filosofia sa este o etică a adevăratei libertati și a împlinirii Dorinței ca bucurie autonomă și beatitudine (stare de fericire deplina), Spinoza a fost determinat să ia poziție împotriva moralei morții. Omul înțelept nu se gândește la moarte. In măsura în care are idei adecvate, nu se poate gândi decat la ceea ce este pozitiv în el și nu la neputințele sau eșecurile sale. Fiecare om caută ca ființa lui sa dainuie, iar moartea este contrară naturii sale. Omul liber nu se gândește decat sa trăiasca și să trăiască bine. Pentru că el trăiește sub unicul comandament al rațiunii, nu este condus de frica de moarte, ci isi urmeaza Binele, adica actioneaza, traieste, si isi conserve ființa conform fundamentului ce consta in a cauta ceea ce este cu adevărat util pentru sine. De aceea, el nu se gandeste la nimic mai puțin decât la moarte, iar înțelepciunea lui este o meditație asupra vieții pentru a obtine linistea sufleteasca. Etica (1677) lui Spinoza rămâne un tratat asupra fericirii omeneşti, respectiv, o analiză a sufletului omenesc, a afectelor şi a pasiunilor sale, a tuturor componentelor existenţei individuale, pe de o parte, iar pe de altă parte, o recomandare educaţională concretă de a  accepta că baza gândirii umane este însăşi prezenţa lui Dumnezeu, adică a înţelepciunii maxime. Spinoza rămâne în istoria eticii prin două contribuţii majore. Prima, stipularea primatului eticii faţă de morală, prin restrângerea  problemei răului numai la lumea omului, natura fiind  nevinovată. Prin trecerea de la judecata morală, care ne lasă pradă imaginaţiei lui “trebuie “, la înţelegerea legii şi a necesităţii care acţionează în lume; numai aşa pasiunile se vor converti în acţiuni, necesitatea se va transforma în libertate, tristeţea va deveni bucurie, iar neputinţa se va metamorfoza în forţă. A doua contribuţie, împletirea înţelepciunii cu bucuria, prin corelarea iubirii de sine cu stabilirea a cât mai multe prietenii. Pentru aceasta, cunoaşterea pe bază de opinie, care trebuie continuată în cunoaşterea rece a cauzelor (ştiinţa), iar de aici trebuie să ne ridicăm la cunoaşterea care fructifică şi iubirea a tot ce există, deoarece fiecare lucru individual se leagă de toate celelalte. In felul acesta, se micşorează şi distanţa dintre ideal şi real.

Prin bunătatea lui Dumnezeu avem în țara noastră acele trei lucruri nespus de prețioase: libertatea cuvântului, libertatea conștiinței și prudenţa de a nu le practica niciodată pe niciuna dintre ele. (Urmând Ecuatorul) © CCC

Libertatea personala a omului, adica facultatea de a tinde spre deplina dezvoltare a eului este deopotriva necesara dezvoltarii societatii ca si dezvoltarii individului. Aceasta libertate nu trebuie sa cunoasca deci alte limite decat limitele ce-i opun in mod natural nevoia unei egale dezvoltari, adica libertatea personala a celorlalti oameni.

Din considerente morale, libertatea mi-am îngrădit-o uneori singură. Cu alte cuvinte, omul trebuie să știe să-și îngrădească libertatea tocmai pentru a se simţi liber.

Eliberarea (golirea) vine ca și apusul de soare dintr-o seară, plină de frumusețe, farmec și bogăție; vine la fel de natural ca înflorirea unei flori. (Madras) © CCC

Sufletul nostru nu poate muri, libertatea nu moare niciodată. (Caucazul) © CCC

Sa nu cer nimic, sa nu accept nimic - mi-am spus intotdeauna -, e singurul mijloc de a-mi pastra libertatea. Caci acceptarea te indatoreaza… uneori o atitudine, un gest… un cuvant iti dezvaluie simtamintele aceluia al carui debitor ai devenit… adeseori o generozitate ascunde un interes.

Libertatea necesită curaj, inițiativă, nevoia de a decide ce poate însemna viața. (Zile fără sfârșit, 1933) © CCC

Il numesc liber pe acela care este condus numai de ratiune.

Nu scapi de supunerea fata de Dumnezeu decat pentru a cadea in robie. © CCC

Drumul spre "intelepciune" sau spre "libertate" este un drum spre centrul fiintei tale. Aceasta este cea mai simpla definitie care se poate da metafizicii in genere.

Nu ești liber până când nu ai fost făcut captiv de credința supremă. © CCC

Numim om liber pe acela care isi este singur scop si nu este un scop pentru altul.

Nu te indragosti: fii a ta, nu a mea sau a oricarui altcuiva.

Dumnezeu se identifică cu natura. (Deus sive Natura) Baruch Spinoza Prin această formulă, pentru care a fost excomunicat din sinagoga, Spinoza afirmă ideea unei substanțe infinite. Dumnezeu se identifică cu natura și deci nu este un creator ontologic separat de lume. Spinoza se opune ideii unui Dumnezeu antropomorf, acționând conform scopurilor sale. S-a concluzionat (greșit) ateismul lui Spinoza, pentru ca, in realitate, acesta este panteist, identificand divinitatea cu întreaga natură.

***

Panteism: concepție filozofică monistă care identifică divinitatea cu întreaga natură.

Pe tron sau in lanturi, poti fi liber daca te ridici pana la gandire.

Toti oamenii se nasc liberi din fire.