Pe baza numerelor care constituie atât materialul investigațiilor sale, cât și instrumentul său de lucru, știința, sub diferite denumiri, descifrează universul în spațiu și timp. Ea se ridică foarte sus în infinitul mare și coboară foarte jos în infinitul mic. Între aceste două extreme, care corespund reciproc, ea explorează ceea ce numim lumea reală – adică a noastră. Aproape tot ce știm despre univers și despre noi înșine – aproape totul, dar nu totul – provine din numere și știință.
Datorită numerelor, știința contribuie la construirea unui viitor care încă nu există și se întoarce la un trecut dispărut pe care îl reconstituie până când îl recreează.
(Călăuza rătăciților, Știința)
© CCC
Avantajul emotiilor e ca ne induce in eroare, iar avantajul stiintei este ca nu e emotionala.
Nu, ştiinţa nu este o iluzie, dar ar fi o iluzie să credem că am putea găsi altundeva ceea ce ea nu poate să ne dea.
(Viitorul unei iluzii)
Toate curentele sociale generoase pornesc de la stiinta, literatura, arta, invatatura.
Intre adevarata stiinta si intre viata practica nu poate fi niciodata antagonism, ci trebuie sa fie, din contra, o continua inlesnire reciproca.
Stiinta noastra este suma gandurilor si experientelor a nenumarate minti.
Am fost adesea intrebata, in special de femei, cum am putut impaca viața de familie cu o cariera stiintifica. Ei bine, nu a fost ușor.
© CCC
Studiaza intai stiinta si continua apoi cu practica nascuta din aceasta stiinta.
Știința încearcă să înțeleagă lumea; religiile (și filozofiile) și-au asumat, în general, sarcina de a da sens vieții umane. Religia și știința se pot ilumina reciproc, cu condiția ca ambele să rămână în propriile lor sfere.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.