Pe baza numerelor care constituie atât materialul investigațiilor sale, cât și instrumentul său de lucru, știința, sub diferite denumiri, descifrează universul în spațiu și timp. Ea se ridică foarte sus în infinitul mare și coboară foarte jos în infinitul mic. Între aceste două extreme, care corespund reciproc, ea explorează ceea ce numim lumea reală – adică a noastră. Aproape tot ce știm despre univers și despre noi înșine – aproape totul, dar nu totul – provine din numere și știință.
Datorită numerelor, știința contribuie la construirea unui viitor care încă nu există și se întoarce la un trecut dispărut pe care îl reconstituie până când îl recreează.
(Călăuza rătăciților, Știința)
© CCC
Pentru a avea o literatură, o naţiune trebuie să trăiască, nu doar pe plan practic, ci şi pe plan moral şi spiritual, contribuind prin viaţa sa naţională la dezvoltarea unei anumite laturi a spiritului universal al omului.
© CCC
Nu, ştiinţa nu este o iluzie, dar ar fi o iluzie să credem că am putea găsi altundeva ceea ce ea nu poate să ne dea.
(Viitorul unei iluzii)
Râsul este adeseori un instrument important pentru deosebirea adevărului de minciună.
Stiinta nu trebuie sa mai fie exclusivista, ci sa faca parte integranta din cultura.
© CCC
Cata frumusete, cata generozitate si noblete sufleteasca stau ascunse chiar si in firea celor mai umile fapturi omenesti.
Nu vă faceți griji pentru încarnarea ideilor. Dacă ești poet, operele tale le vor conține fără știrea ta – vor fi atât morale, cât și naționale dacă îți urmezi liber inspirația.
© CCC
Inceputul tuturor științelor este uimirea că lucrurile sunt ceea ce sunt. (Metafizica)
"...caci oamenii când au început sa filosofeze au fost mânati de mirare, mai întâi fata de problemele mai la îndemâna, apoi progresând încetul cu încetul, fata de problemele mai mari".
Aristotel
Cu alte cuvinte, filosofia este în primul rând o interogare pentru ca nimic nu progreseaza de la sine. Filosoful este uimit in sensul ca se indoieste de tot. Trebuie amintit faptul ca in timpul lui Aristotel filosofia se confunda cu stiinta.
Știința încearcă să înțeleagă lumea; religiile (și filozofiile) și-au asumat, în general, sarcina de a da sens vieții umane. Religia și știința se pot ilumina reciproc, cu condiția ca ambele să rămână în propriile lor sfere.
© CCC
Stiinta e aripa pe care ne inaltam la cer.
Omul nu inventeaza forta, ci o calauzeste doar, iar stiinta consta in imitarea naturii
Omul de stiinta nu vizeaza un rezultat imediat. El nu se asteapta ca ideile sale avansate sa fie preluate cu usurinta. Munca lui seamana cu aceea a agricultorului - pentru viitor. Datoria lui este de a pune bazele pentru cei ce vor veni, și sa arate calea. El traieste, trudeste si spera.
Nikola Tesla, “Puterea undelor radio va revolutiona lumea”, in Mecanica si inventiile moderne (iulie 1934)
© CCC
Intre adevarata stiinta si intre viata practica nu poate fi niciodata antagonism, ci trebuie sa fie, din contra, o continua inlesnire reciproca.
Stiinta. Este mai mult decat o cunoastere. Este dorinta de a te pune de acord cu universul ale carui legi le presimti…Prin stiinta te simti adanc in contact, in armonie cu natura si cu tainele ei.
O sa fiu convins pana in clipa de pe urma ca stiinta e lucrul cel mai de seama, cel mai minunat si cel mai necesar din viata omului, ca intotdeauna a fost si va fi expresia cea mai sublima a iubirii si ca numai prin iubire omul va birui si natura, si se va birui si pe sine insusi.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.