Citate de Ana Aslan

Numai nebunii nu se tem de nimic.

Sufletul omului trece prin diferite stari; oricare din noi e uneori bine dispus, alteori abatut; nu poate fi intotdeauna la fel. E o greseala sa judeci oamenii dupa toane.

A sti este a prevedea si orice cunostinta ne ajuta, mai mult sau mai putin, a dobandi binele si a evita raul.

Nimic nu-i este mai firesc omului decat dorinta innascuta de a sti.

Ce teorie a cunoasterii adopti este un pas de o importanta enorma pentru viata sufleteasca, caci teoria cu­noasterii nu este o simpla teorie intre multe altele, ci inceputul stralucit sau dezastruos al unei adanci sau marginite conceptii despre lume.

E greu pe oameni sa-i cunosti si greu, chiar si mai greu, sa afli ce gandesc.

Omul nu trebuie să caute nici ceea ce ştie, nici ceea ce nu ştie. Nu poate să caute ceea ce ştie fiindcă ştie şi nimeni nu are nevoie să caute ceea ce ştie; nu poate să caute nici ceea ce nu ştie fiindcă nu ştie ce anume să caute.

Experienta invata popoarele ca geniul, lumina si cunostintele sunt adevaratele puteri ale prosperitatii, ale virtutilor lor.

Trebuie sa vezi oamenii pentru ca sa-i poti pune la locul pe care-l merita.

Am sentimentul că undeva, în interiorul tău, există cineva despre care nimeni nu știe. © CCC

Ferice de omul care stie ale lumii taine.

Să iubești, într-adevăr, foarte mult intelectul (cunoașterea). Intellectum vero valde ama. (Epistula 413-14, 3) Prin intelect înțelegându-se capacitatea de a gândi, de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni, gândirea, rațiunea, înțelegerea, cunoașterea, în general. Atitudinea unui creștin în fața științei ar trebui să se bazeze pe o atitudine foarte pozitivă și deschisă, deoarece în măsura în care ne permite să cunoaștem mai bine universul, ne apropie puțin de imensa bogăție a planului creației lui Dumnezeu. Acei creștini cu o pregătire intelectuală mai mare ar trebui să fie reprezentanți activi în dezvoltarea științei, referindu-se la întregul ei, nu numai la știința experimentală, ci mai degrabă, la orice domeniu al cunoașterii. Chiar și în secolul al V-lea, Sfântul Augustin ne-a recomandat „Intellectum vero valde ama: să iubești foarte mult intelectul” (Sfântul Augustin, Epistola 413-14, 3). Nu trebuie să ne temem niciodată de adevăr, pentru că adevărul tânjește mereu după Dumnezeu. © CCC

Despre cei de aproape e bine sa te informezi de departe.

Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic! Da, eu aşa sunt!

Nu te inspaimanta decat ceea ce mintea nu poate sa inteleaga.

...Colegii mei universitari știu multe lucruri neștiute de mine, iar eu știu lucruri de care ei nu vor să știe. Astfel de situații își găsesc parțial reflectarea în mica lucrare de față. Trag speranța că unii vor năzui să se înalțe la starea de conștiință filosofică căreia i-am dat numele de Noua Acropolă. (Teba, fragment din prolog)

Fiecare tânăr să aibă convingerea că trebuie să facă ceva pentru ţara în care s-a născut. Nu toţi au, poate, acest noroc, de a da ceva cu totul deosebit, dar au datoria de a căuta să o facă. Și nu înseamnă că dacă cineva nu a descoperit ceva cu totul deosebit, nu poate contribui la dezvoltarea știinţei sau la progresul societăţii.

Nu ajungi sa intelegi pe un om decat dupa moartea lui. Atata timp cat cineva traieste, toate faptele pe care le va mai putea face si despre care nu stii nimic sunt un fel de necunoscute care falsifica orice calcul. Moartea fixeaza, in sfarsit, limitele care-l contureaza; e ca si cum insul s-ar desparti de posibilitatile lui si s-ar izola; te invartesti in jurul lui, il vezi, in fine, de la distanta, poti sa-l judeci in ansamblul lui.

Cu cat sufletul intelege mai bine ca toate lucrurile sunt necesare, cu atat are o putere mai mare asupra afectelor, adica sufera mai putin din cauza lor.

Nimic nu-i este mai firesc omului decat dorinta innascuta de a sti.