Imi plac aceste clipe furate ale diminetii cand casa este cufundata in liniste, iar eu, singura treaza, stau la masa in fata cestii mele de cafea, in timp ce primele raze de soare lumineaza biblioteca. Imi ridic privirea si intalnesc zambetul tuturor celor pe care ii iubesc. Fotografiile lor ma privesc, imi zambesc. Ei sunt martorii tacuti ai zilelor fericite cand tu erai acolo, in viata, si multumita alaturi de noi.
Pentru o clipa, ma surprind cu speranta de a-ti auzi pasii, ca usa sa se deschida, ca tu sa apari, dar nu e decat liniste, tu nu vei veni, tu nu vei mai veni si aceasta evidenta imi strapunge inima. Vorbesc cu tine si sper in zadar; nu ma pot vindeca de absenta ta, mama; nu pot, nu pot. Ne-am iubit atat de mult...
(Mama…)
© CCC
Bezmeticul se acopera, bogatul sau prostul se impopotoneaza, omul elegant se imbraca.
Kimono: În anii 1960, eram singura femeie și singura europeancă ce se îmbarca în avioanele cu destinația în Japonia. Ți se oferea un kimono de îndată ce pășeai la bord. Vremurile s-au schimbat...! (Râde). Am o întreagă colecție. Cele de mătase sunt minunate, dar am o preferință pentru cele din bumbac. Întotdeauna am unul în valizele mele, la fel și în cabina mea. Când ies din scenă, îmi place să-l port înainte de a-mi primi invitații.
(Sylvie Vartan de la A la Z: K de la Kimono)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.