Libertatea este dreptul de a face ceea ce permit legile. (Despre spiritul legilor)
Charles L. de Montesquieu
Dacă tuturor cetatenilor unui stat li s-ar permite să facă tot ce le place, ar aparea foarte repede conflictele. Cel mai puternic s-ar prevala de forta sa, iar cel mai slab ar deveni sclavul sau. Astfel, absența constrângerii nu ar conduce catre libertatea cetatenilor. Libertatea nu poate exista decat unde există legi ce confera tuturor atat drepturi, cat si obligații, condiții necesare pentru respectarea drepturilor fiecarui cetatean.
O libertate bine inteleasa inalta spiritul, in timp ce sclavia il sileste sa se tarasca pe jos.
Tot ceea ce nu izbutim sa indeplinim singuri ne limiteaza libertatea.
Sa nu cer nimic, sa nu accept nimic - mi-am spus intotdeauna -, e singurul mijloc de a-mi pastra libertatea. Caci acceptarea te indatoreaza… uneori o atitudine, un gest… un cuvant iti dezvaluie simtamintele aceluia al carui debitor ai devenit… adeseori o generozitate ascunde un interes.
Libertatea totală nu este o școală.
© CCC
Toti oamenii se nasc liberi din fire.
Nedreptatea indeamna la nedreptate, violenta genereaza violenta.
(Cugetari)
© CCC
Pasarea in colivie nu stie ca nu stie sa zboare.
Singurul lucru care-mi place la libertate este lupta pentru ea.
Liberi nu vom fi daca nu vom fi uniti.
Fericirea este vocaţia omului.
© CCC
Vrem sa fim prietenii tuturor natiunilor, fara exceptie, dar in treburile noastre nu primim ca stapan decat pe noi insine.
Intalnim multi oameni vorbind despre libertate, dar dintre acestia vedem foarte putini a căror viaţă nu a fost dedicată in primul rand realizarii lanţurilor.
On rencontre beaucoup d'hommes parlant de libertés, mais on en voit très peu dont la vie n'ait pas été principalement consacrée à se forger des chaînes.
(Hier et Demain)
Trebuie sa fii singur pentru a citi o pagina care iti place.
© CCC
Toti oamenii doresc mai multa libertate decat cea de care se bucura.
Libertatea personala a omului, adica facultatea de a tinde spre deplina dezvoltare a eului este deopotriva necesara dezvoltarii societatii ca si dezvoltarii individului. Aceasta libertate nu trebuie sa cunoasca deci alte limite decat limitele ce-i opun in mod natural nevoia unei egale dezvoltari, adica libertatea personala a celorlalti oameni.
Il numesc liber pe acela care este condus numai de ratiune.