Citate despre Libertate

De fapt, judecând retrospectiv, îmi descopăr un talent pedagogic, nu în sensul rece şi uscat al termenului, ci ca o dorinţă caldă de comunicare, izvorâtă din dragostea de oameni şi, deopotrivă, din cea de cultură. N-am nici un fel de ambiții, am vrut ca toţi să ajungă să ştie măcar cât ştiu eu. Deşi în setea mea de cunoaştere, niciodată satisfăcută, aveam veşnic treaz gândul imperfecţiunii mele, în ciuda faptului că citeam în cinci-şase limbi străine (+ latina). Ceea ce m-a susţinut şi mă susţine acum cu mai multă putere, a fost credinţa. N-am scos crucea de la gât niciodată, iar Biblia, spre unanima surprindere (chiar şi a mea), a rămas, cum se ştie, în fruntea bibliografiei date de catedra de istorie a Literaturii Universale şi Comparate. De aceea am convingerea că tot ceea ce am făcut pozitiv în viaţa mea a fost ocrotit de Sus.

Sunt liber cand sunt cu mine insumi…dupa cum greutatea formeaza substanta materiei, tot asa libertatea este substanta spiritului.

Există un lucru care n-are preţ şi care se numeşte libertate. Libertatea am obţinut-o în 1989. Există libertatea presei, libertatea dumneavoastră de a pune întrebări, libertatea mea de a vă vorbi, libertatea celor de acasă de a ne asculta şi libertatea fiecăruia de a-şi spune părerea. Libertatea n-are legătură cu cei care sînt cu stomacul gol. În momentul în care mori de foame e totuşi mai bine să spui că mori de foame decît să afirmi că eşti foarte sătul şi fericit. În comunism, asta trebuia să facem.

Drumul spre "intelepciune" sau spre "libertate" este un drum spre centrul fiintei tale. Aceasta este cea mai simpla definitie care se poate da metafizicii in genere.

Omenirea si-a castigat batalia. Libertatea are acum o ţară. [Revoluția americană (1763-1791), din care a facut parte Razboiul de Independenta al SUA (1775-1783), a culminat cu apariția unui stat independent și suveran in America de Nord, Statele Unite ale Americii. Această luptă a trezit in Europa un val de simpatie pentru americani; mulți voluntari, precum nobilul francez La Fayette, polonezul Kosciuszko Tadeusz sau germanul Von Kalb s-au inrolat alături de americani.]

Pe tron sau in lanturi, poti fi liber daca te ridici pana la gandire.

Timpul în care trăim este un timp ciudat. Pretutindeni pe planetă doar disarmonie, lipsă de unitate, învrăjbire si mai cu seamă o tendinţă de secularizare cum n-a mai fost alta, promovată, parcă, de forțe oculte. În acest peisaj de desacralizare, Biserica Ortodoxă şi Romano-Catolică, citadelele creștine ce continuă Bizanţul și Roma, sunt supuse unor lungi şi insidioase atacuri, venind din numeroase direcţii. Mai întâi din partea prozelitismului sectelor neoprotestante, atac pe faţă, cu mijloace cunoscute, de natură în special financiară, materială. Apoi din partea mentalităților moştenite de la răposatele (dar nu de tot) doctrine marxiste şi comuniste, contestatoare de religie. Apar însă altele, de stranii şi variate tipuri. De pildă: o imagistică plină de monştri pe lângă care ai lui Bosch şi Goya sunt suportabili uşor. Filmele cu vampiri, extratereştri înfiorători, magicieni, sunt din ce în ce mai dese. Ba chiar cărți aparent fermecătoare, ca celebra Harry Potter, fac ocolul pământului, fascinând pe copii. De curând, la New York a fost construit, undeva, într-un spațiu larg, un dinozaur uriaş, care a dat de furcă poliției, din pricina unei mulțimi de tineri care veneau să-l adore (!) mărturisind că se simțeau Iăuntric excepțional în fața lui. Dar ce să mai zicem de literatura şi arta post-modemistă, care îşi defulează mâlurile până şi în blasfemii la adresa Creatorului şi a Celor Sfinte. lar un premiu Nobel acordat unei astfel de cărți blasfematoare, pune oarecare temei bănuielilor noastre. Şi în fața acestor fenomene ucigătoare de spirit, vrăjmaşe învățăturii Mântuitorului Hristos, care din dragoste s-a răstignit pentru noi, cele două Biserici surori ce au de făcut? Doar să se unească!!!

Sunt, înainte de orice, un om liber.

Prin bunătatea lui Dumnezeu avem în țara noastră acele trei lucruri nespus de prețioase: libertatea cuvântului, libertatea conștiinței și prudenţa de a nu le practica niciodată pe niciuna dintre ele. (Urmând Ecuatorul) © CCC

Numai acela este liber care iubeşte libertatea pentru el şi e bucuros s-o extindă şi asupra altora

Tot ce am făcut de-a lungul vieții mele, bine și rău, am făcut în deplină libertate.

Am uitat verticala, ne-am întins pe orizontala profitului, ne-am năclăit în mocirla materiei. Spiritul nu mai este în noi. Suntem numai o poftă a trupului… Sau a banului… De aceea românul spune că “banul e ochiul dracului”. E o veche zicală și e adevărată. Te dezumanizează. Sunt atât de îndurerată de spectacolul contemporan, încât greu mă pot despătimi, privind cu indiferență împrejur. Mă uit la oameni cu dragoste, dar văd mulţi oameni lipsiţi de milă, cei care au maşini de miliarde şi pe care le schimba frecvent, dar nu ar da un leu săracilor… Sau pentru refacerea unei biblioteci, a unei case memoriale, a unei biserici… Iar asta înseamnă să-ţi pierzi sufletul, a pierde iubirea pentru aproapele tău, pentru tot ceea ce este creaţie, spirit. Peste tot auzi manele… nişte orori. Apoi lipsa de cuviinţă; noi eram un popor cuviincios, iar acest cuvânt a dispărut din vocabularul nostru. Există în noi acest impuls de vulgarizare, de înjosire. Suntem cufundați în mlaştina materiei. Avem ce merităm, din toate punctele de vedere.

Libertatea presei prezinta inconveniente. Dar mai mici decat absenta libertatii. © CCC

Libertatea este necesitatea inteleasa. (aforism preluat de la Baruch Spinoza)

Numai atunci avem de-a face cu o libertate adevarata si egala pentru toti, cand cei ce uneori comanda se si supun apoi…; libertatea nu inseamna a trai dupa bunul plac, ci a trai dupa legi drepte, iar faptul de a se supune nu este mai putin firesc, folositor si trebuincios decat faptul de a porunci...Tiranii se tem tocmai de acei carora ei le dau porunci; de aceea, cu cat sunt mai puternici si cu cat e mai mare numarul celor carora le poruncesc, cu atat mai mult se tem si cu atat mai mare e numarul dusmanilor lor.

Cine sa moara stie nu este ingenuncheat.

Aşa cum Renaşterea a crescut şi s-a difuzat din centrul ei italian şi celelalte ţări ale Europei au primit răsunetele ei uneori cu o sută de ani întârziere, tot aşa clasicismul a pornit din Franţa, producând interesante şi particulare reacţii în alte ţări ale continentului.

Intre cel puternic şi cel slab, intre cel bogat şi cel sarac, intre stapan si sclav se afla libertatea care oprima şi legea care elibereaza. © CCC

Libertatea si progresul constitute nu numai telul artei, dar si al intregii vieti.

Pentru a fi liber, trebuie sa sacrifici ceva din ce ai.