Citate de José Echegaray

Nu sunt omul care am fost și nici o strădanie nu mă va face vreodată din nou așa. Văzându-mă atât de schimbat, ea trebuie să se întrebe: „Unde este Julian? acesta nu este soțul meu drag; ce am făcut pentru a-i pierde încrederea și ce sentiment meschin provoacă această rezervă?” o umbră se întinde între noi, din ce în ce mai adâncită, și încet, pas cu pas, ne îndepărtăm tot mai mult. Nici vechea încredere dragă, nici vechile discuții încântătoare; zâmbete înghețate, tonuri supărate, în mine, prin resentimente nedrepte, în ea, printr-o durere plină de lacrimi. (Marele ocnaș) © CCC

La rugăciunea sărmană Spre locașul sfânt mă îndrept. Și pe Preafrumoasa doamnă În roșii umbre-o aștept.   Tresar, mă feresc de lumină, Când scârțâie ușa grea. Dar privește în ochii-mi, senină, Doar visarea mea despre Ea.   Știu aceste odoare Ale maiestuoasei Soții. Pe pervaz aleargă sprințare Surâsuri, vise târzii.   O, Preasfânto, ce candele blânde, Ce voioasă mi Te vădești! Nici o vorbă acum nu se-aude, Dar eu cred: Sublimă Tu ești. (La rugăciunea sărmană, din volumul Versuri despre Preafrumoasa Doamnă, 25 oct. 1902) (Traducere de Emil Iordache)

O, Doamne, îți mulțumesc pentru privilegiul și darul de a trăi într-o lume plină de frumusețe, emoție și diversitate. Îți mulțumesc pentru darul de a iubi și de a fi iubit, pentru prietenia și înțelegerea și frumusețea animalelor de la fermă și din pădure și mlaștini, pentru verdele copacilor, sunetul unei cascade, frumusețea năvalnică a păstrăvului din pârâu. Îți mulțumesc pentru deliciile muzicii și ale copiilor, pentru gândurile și conversațiile altor oameni și pentru cărțile lor de citit lângă șemineu sau în pat, cu ploaia căzând pe acoperiș sau zăpada așezându-se pe lângă fereastră. Îți mulțumesc pentru frumusețile celor patru anotimpuri și pentru bisericile și casele construite de semeni care au stat de-a lungul secolelor ca monumente ale aspirațiilor și simțului pentru frumos al omului. Îți mulţumesc pentru puterile minţii care găsesc în univers o sursă nesfârșită şi inepuizabilă de interes şi fascinaţie, pentru înţelegerea atâtor lucruri care fac viața prețioasă. Îți mulțumesc pentru toate simțurile pe care mi le-ai dăruit și pentru deliciile pe care mi le aduc. Îți mulțumesc pentru corpul meu care este un mecanism atât de minunat și încântător. Îți mulțumesc pentru zâmbetul de pe fața unei femei, pentru atingerea mâinii unui prieten, pentru râsul unui copil, pentru datul din coadă al unui câine și pentru atingerea nasului său rece de fața mea. Îţi mulțumesc pentru toate aceste lucruri și pentru multe altele, și mai presus de toate îți mulțumesc pentru oameni cu toată bunătatea și înțelegerea lor care depășesc cu mult viciile, invidia și înșelăciunile lor. Îți mulțumesc, Doamne, pentru viața însăși, fără de care universul nu ar avea nici un sens. (O rugăciune de mulțumire) © CCC

Când este cu adevărat personală și izvorăște din origini, rugăciunea se află la limita gândirii filosofice, devine filosofie în momentul în care orice relație interesată cu divinitatea este abolită. (Credința filozofică) © CCC

Dona Angela: Ah, Lorenzo, Lorenzo, ești de toate, filozof, moralist, jurisconsult și, inutil să spun, un gentleman. De toate, de toate, o mașină infernală de reflectat, cu excepția unui tată. (Marele ocnaș) © CCC

Dona Angela: - Doamne, ce om! Iată că acum începe să discute dacă ar trebui să meargă sau nu! Aceste lucruri, domnule filozof și domnule soț, se rezolvă cu inima și nu cu capul. E amuzant că nu ai început să te uiți prin cărțile tale vechi pentru a găsi soluția problemei. Sunt chiar surprinsă că nu ai încercat să afli dacă vreun filozof german sau vreun clasic grec nu a vorbit întâmplător despre viitoarea căsătorie a domnișoarei Mathilde d'Avendano cu ducele d'Almonte; și dacă, din păcate, ai fi constatat că unul dintre cărturarii tăi preferați a demonstrat prin A plus B dificultățile căsătoriei, tot prin A plus B, ai lăsa-o să moară pe biata mea fiică. (Ori nebunie, ori sfințenie) © CCC

O femeie trebuie să fie rea pentru că chinuie un bărbat? Încotro ne îndreptăm! Înseamnă să-şi asume în avans răzbunarea pentru ceea ce soţul ei va face cu ea. (Mariana) © CCC

Când iubești cu sufletul, lumea inutilă din jurul tău dispare și iubirea ta creează o altă lume nouă. (Mariana) © CCC

- Îmi plac tinerii, noul, ceea ce aduce luminile dimineții și bucuriile zorilor. - De aceea îți place atât de mult Mariana. - Pentru asta și pentru că este Mariana. (Mariana) © CCC

A te ruga nu înseamnă a cere, ci este o aspirație a sufletului. (Tânăra Indie) © CCC

Rugaciunea este contemplarea faptelor vietii din cel mai inalt punct de vedere.

Cunosc faptele vieții tale: nu știu povestea inimii tale. (Mariana) © CCC

Doamne, dă-mi seninătatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba; curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba; și înțelepciunea de a face deosebirea dintre ele.   Să trăiesc fiecare zi în parte; bucurându-mă de fiecare clipă în parte; acceptând greutățile ca pe calea ce mă îndrumă spre pace; să iau, așa cum a făcut-o El, această lume păcătoasă așa cum este, și nu cum aș dori eu să fie; să am încredere că El va face toate lucrurile așa cum trebuie dacă mă încredințez Voinţei Sale; să pot fi îndeajuns de fericit în această viață și să cunosc fericirea supremă alături de El de-a pururi în viața viitoare. Amin. (Rugăciunea Seninătății) © CCC (The Serenity Prayer)

Orice rugăciune înseamnă lumină și putere. (Băiețelul colonistului) © CCC

Rugăciunea nu este o cerere, ci o aspiraţie a sufletului. (Tânăra Indie) © CCC

E mai bine să-ți pui sufletul în rugăciune şi să nu găseşti cuvinte decât să găseşti cuvinte şi să nu-ți pui sufletul în ele. (Tânăra Indie) © CCC

"Mulţumesc" este cea mai bună rugăciune pe care o poate spune cineva. Eu o spun mult. Mulțumesc exprimă recunoștință extremă, smerenie, înțelegere. © CCC

Cu cat primim mai mult in tacerea rugaciunii, cu atat vom oferi mai mult in viata activa. © CCC

Teodora: - Spune-mi, care sunt bârfele? Mercedes: - Murmurul râului ne spune că apele lui sunt umflate. Teodora: - Nu înțeleg nimic despre râul tău și apele lui umflate, deci nu mă înnebuni. (Marele ocnaș) © CCC

Cine îi întâlnește, cine îi vede, o repetă. Ernest a jurat că nu, că aproape niciodată nu a ieșit singur cu ea. S-ar putea să se fi întâmplat doar o singură dată. Dar nu este suficient? Că o sută de oameni i-au văzut în acea zi este absolut la fel ca și cum s-ar fi arătat în public, nu doar o dată, ci de o sută de ori. Sfinte Sisoe! Are nevoie lumea să facă o anchetă cu martori de susținere și să precizeze date pentru a stabili dacă o dată sau de mai multe ori au mers la o plimbare prin puritatea simpatiei și tandrețea fraternității lor? (Marele ocnaș) © CCC