Citate de Aleksandr Blok

E mai bine să-ți pui sufletul în rugăciune şi să nu găseşti cuvinte decât să găseşti cuvinte şi să nu-ți pui sufletul în ele. (Tânăra Indie) © CCC

Doamne, dă-mi seninătatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba; curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba; și înțelepciunea de a face deosebirea dintre ele.   Să trăiesc fiecare zi în parte; bucurându-mă de fiecare clipă în parte; acceptând greutățile ca pe calea ce mă îndrumă spre pace; să iau, așa cum a făcut-o El, această lume păcătoasă așa cum este, și nu cum aș dori eu să fie; să am încredere că El va face toate lucrurile așa cum trebuie dacă mă încredințez Voinţei Sale; să pot fi îndeajuns de fericit în această viață și să cunosc fericirea supremă alături de El de-a pururi în viața viitoare. Amin. (Rugăciunea Seninătății) © CCC (The Serenity Prayer)

A te ruga nu înseamnă a cere, ci este o aspirație a sufletului. (Tânăra Indie) © CCC

O, Doamne, îți mulțumesc pentru privilegiul și darul de a trăi într-o lume plină de frumusețe, emoție și diversitate. Îți mulțumesc pentru darul de a iubi și de a fi iubit, pentru prietenia și înțelegerea și frumusețea animalelor de la fermă și din pădure și mlaștini, pentru verdele copacilor, sunetul unei cascade, frumusețea năvalnică a păstrăvului din pârâu. Îți mulțumesc pentru deliciile muzicii și ale copiilor, pentru gândurile și conversațiile altor oameni și pentru cărțile lor de citit lângă șemineu sau în pat, cu ploaia căzând pe acoperiș sau zăpada așezându-se pe lângă fereastră. Îți mulțumesc pentru frumusețile celor patru anotimpuri și pentru bisericile și casele construite de semeni care au stat de-a lungul secolelor ca monumente ale aspirațiilor și simțului pentru frumos al omului. Îți mulţumesc pentru puterile minţii care găsesc în univers o sursă nesfârșită şi inepuizabilă de interes şi fascinaţie, pentru înţelegerea atâtor lucruri care fac viața prețioasă. Îți mulțumesc pentru toate simțurile pe care mi le-ai dăruit și pentru deliciile pe care mi le aduc. Îți mulțumesc pentru corpul meu care este un mecanism atât de minunat și încântător. Îți mulțumesc pentru zâmbetul de pe fața unei femei, pentru atingerea mâinii unui prieten, pentru râsul unui copil, pentru datul din coadă al unui câine și pentru atingerea nasului său rece de fața mea. Îţi mulțumesc pentru toate aceste lucruri și pentru multe altele, și mai presus de toate îți mulțumesc pentru oameni cu toată bunătatea și înțelegerea lor care depășesc cu mult viciile, invidia și înșelăciunile lor. Îți mulțumesc, Doamne, pentru viața însăși, fără de care universul nu ar avea nici un sens. (O rugăciune de mulțumire) © CCC

Orice rugăciune înseamnă lumină și putere. (Băiețelul colonistului) © CCC

Draga mea, cea mai tandră, îmi place melancolia infuzată de stele a feței tale. © CCC

Arta este o presimţire a adevărului. (Caiet) © CCC

Vezi tu, eu sunt scriitor, Un om care numeşte totul cu numele lui, Și fură aroma unei flori vii. (Străinul: Poezie aleasă) © CCC

Rhamses: - Mai mult, am simțit că toată puterea venea de la mine. Și când eu însumi nu puteam să-mi dau seama de obiectul rugăciunii mele, rugăciunea mea a fost în zadar. Ameni: - A fost pentru că era, fără îndoială, nedemnă să i se răspundă. (O minune în Egipt) © CCC

Cu cat primim mai mult in tacerea rugaciunii, cu atat vom oferi mai mult in viata activa. © CCC

În sufletul meu, primăvara iubirii Nu va înlocui vremea furtunoasă. (Străinul: Poezie aleasă) © CCC

Muzica si poezia sunt o rugaciune.

Vreau inima-mi să se-nsenine – Să-mprăștii visele în vânt? Dar la răscruce nu știu cine Mi-așteaptă ultimul cuvânt…   Se-nvăpăiază umbre mute, E-aproape visul de sfârșit. El capu-ntre genunchi și-ascunde, De mine chipul și-a ferit   Dar într-o infinită oră, Când nico lege nu va fi, El, nelegitimă fantomă, Printre oglinzi va rătăci.   Și-atunci, în casa mea pustie, Un fel de chip va fi sosit. Și voi vedea-n oglindă, vie, Figura noului venit. (Din volumul Versuri despre Preafrumoasa Doamnă)

Îmi place mintea ei de zână-înțeleaptă. (Poemele Sophiei) © CCC

Atâta timp cât răutatea nu s-a maturizat, este gata în orice moment să se transforme în isterie. (Caiet) © CCC

La rugăciunea sărmană Spre locașul sfânt mă îndrept. Și pe Preafrumoasa doamnă În roșii umbre-o aștept.   Tresar, mă feresc de lumină, Când scârțâie ușa grea. Dar privește în ochii-mi, senină, Doar visarea mea despre Ea.   Știu aceste odoare Ale maiestuoasei Soții. Pe pervaz aleargă sprințare Surâsuri, vise târzii.   O, Preasfânto, ce candele blânde, Ce voioasă mi Te vădești! Nici o vorbă acum nu se-aude, Dar eu cred: Sublimă Tu ești. (La rugăciunea sărmană, din volumul Versuri despre Preafrumoasa Doamnă, 25 oct. 1902) (Traducere de Emil Iordache)

Când este cu adevărat personală și izvorăște din origini, rugăciunea se află la limita gândirii filosofice, devine filosofie în momentul în care orice relație interesată cu divinitatea este abolită. (Credința filozofică) © CCC

Prolog Calea-i pieptișă. Eu urc ne-ncetat. Seara-i sublimă. În poartă îți bat. Bat - dar, distantă, tu nici nu tresari Și peste tot nestemate presari. Cine-a dat foc? Oare cine-a-ndrăznit? Turnu-i de Însăși Regina zidit. Orice căluț de pe brâul sculptat Scapără flăcări, ca fermecat. Sus se avântă cupola,-n azur, Joacă-n ferestre văpaia din jur. Dangăt de clopot. Veșmântu-asfințit De primăvară-i acum aurit. Tu m-așteptai ca să vin la apus? Poarta-i deschis-o? Focul l-ai pus? (Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă'', 28 decembrie 1903) (Traducere de Emil Iordache)

Rugăciunea nu este o cerere, ci o aspiraţie a sufletului. (Tânăra Indie) © CCC

Încălcarea tradiției este tot o tradiție. (Caiet) © CCC