Când cineva îmi laudă libidinos o operă de artă nu o mai pot aprecia. Mi se pare că nu se poate aprecia o operă decât simpatizând-o. Lauda, critica ieftină și vulgară, dezgolirile nepricepute ale erudiților mi-o îndepărtează. Dușmănesc întotdeauna o pânză în fața căreia au exclamat alături de mine douăzeci de vizitatori: - Admirabil… Formidabil… Sublim!...
Au mânjit-o. Comentariile și aprecierile m-au silit să reacționez involuntar. Încerc să nu mă arăt emoționat. Ceea ce dovedește pentru ceilalți că n-am gust artistic. În muzee, cu grupul, nu găsesc reculegerea necesară inițierii. Ci numai o dezgustătoare vulgaritate. Un simptom al democratizării.
(Itinerar italian)
Pentru mine, viata fara munca nu-si are ratiunea…Multumirea mea cea mai mare, singura multumire, este lucrul.
Nu exista carti morale sau imorale. Cartile sunt bine sau prost scrise. Atata tot.
Tot ceea ce incerc sa fac este sa imping granitele artei tot mai adanc in necunoscut.
Caut sunetele care se iubesc.