Citate despre Arta

Rolul artei nu este in primul rand acela de a exprima idei, ci acela de a exprima tensiunea ideilor.

Arta este o presimţire a adevărului. (Caiet) © CCC

Nu e greu sa fii darnic astazi. Greu e sa nu regreti maine.

Muzica exploreaza tacerea umana.

Ironia e mai degraba un joc al spiritului. Umorul ar fi mai degraba un joc al inimii, un joc al sensibilitatii.

Ce vanitate este pictura care atrage admirația noastra prin asemănarea lucrurilor la care nu admirăm deloc originalele. (Cugetari) Blaise Pascal Pascal reia ideea antica, contestata astăzi, că arta imită natura. Dar dacă imităm modele proaste, ar trebui să admirăm copia doar pentru că imitația este fidela originalului? Critica pascaliana se situeaza mai ales in planul moral. Artistul trebuie să reprezinte subiecte imorale? Această critică a artei, clasica, este de inspiratie platoniciana.

Adevarul nu e intotdeauna arta. Arta nu e intotdeauna adevar, dar adevarul si arta au puncte de contact.

Conversatia e joc de foarfece de gradinar, in care fiecare taie vocea vecinului de indata ce creste.

Arta e ceva neobişnuit care comentează obişnuitul. © CCC

Madame de Pompadour a excelat într-o artă pe care majoritatea ființelor umane o disprețuiesc cu desăvârșire pentru că este neprofitabilă și efemeră: arta de a trăi. (Madame de Pompadour) © CCC

Nu e oare unul dintre cele mai sigure criterii ale artei, puterea de a emotiona?

Dacă arta trebuie să intre într-o comuniune cu Natura, ca să îi exprime principiile, trebuie să îi urmeze, însă, şi exemplul acţiunii. Materia trebuie să îşi continue viaţa şi după ce au intervenit mâinile sculptorului. Rolul plastic pe care materia îl îndeplineşte în mod firesc, trebuie încontinuu descoperit şi păstrat. A-i da un alt sens decât acela pentru care este menită de la Natură, înseamnă a o ucide. (…) Nu vedeţi, oare, aceşti ochi?… Profilul acestor doi ochi (uniţi – în Templul sărutului)?… Aceste emisfere reprezintă Iubirea. Ce rămâne oare (din noi) în amintirea celorlalţi, după moarte?… Numai amintirea ochilor şi a privirilor cu care ne-am revelat dragostea, pentru oameni şi pentru lume. Ei bine, aceste profiluri ale Porţii sărutului reprezintă contopirea, prin dragoste, între bărbat şi femeie.(…) Ce defineşte, oare, civilizaţia noastră? Viteza! Oamenii cuceresc timpul şi spaţiul, accelerând fără de încetare mijloacele de a le străbate. Viteza nu este altceva decât măsura timpului de care ai nevoie ca să poţi parcurge o distanţă… Şi, uneori, este vorba de distanţa care ne separă de moarte… Opera de artă trebuie să exprime tocmai ceea ce nu se supune morţii, însă trebuie să o facă printr-o asemenea formă, care să rămână şi o mărturie asupra epocii în care trăieşte artistul.

Opera de arta este expresia unei emotii analizate, decantate, trecute prin filtrul gandirii.

Exista o dreptate, dar n-o vedem intotdeauna. Ea exista undeva, discreta, surazatoare, alaturi si putin in spatele nedreptatii care face mare galagie.

Arta este produsul cel mai specific uman, definind toate diferentele specifice dintre om si orice altceva.

Arta, ca si moralitatea, consta in a trasa linia undeva.

Nu frumosul, o nascocire omeneasca, intereseaza in arta, ci pulsatia vietii. Cand ai reusit sa incluzi in cuvinte cateva clipe din viata adevarata, ai savarsit o opera mai pretioasa decat toate frazele din lume.

Ca Dumnezeu e de neinteles, e oare cea mai puternica dovada ca exista?

Incerc sa traiesc cu ochii mai intai mirati, apoi clarvazatori.

Din nou tânguirea flautului, Izvoarele răcoroase care murmură... O adiere de aur și muzică Coboară din cer: hai să tăcem. (Serenadă) © CCC