Mai mult decât un secret sau o enigmă, universul este un mister, iar viața noastră este un mister. Și ne este interzis să pătrundem acest mister.
Ce să facem? Poate ar fi mai bine să ne luăm partea? Ce folos să dezbatem? Să renunțăm să cunoaștem ceea ce ne este imposibil să cunoaștem. Să închidem ochii. Să ne bucurăm de o existență care este un fel de minune. Să fim fericiți.
O voce venită de nu se știe unde și care nu ar obosi niciodată ne șoptește în tăcere că nu este suficient să fim fericiți. Nu suntem aici pentru a ne amuza. Sau nu doar pentru a ne amuza.
Dar atunci pentru ce? Doar pentru a ne petrece timpul? Doar pentru a ne repezi, legați de mâini și de picioare, în farmecele puternice și amare ale acestui „divertisment” denunțat de Pascal? Poate doar, în cel mai bun caz, pentru a încerca să strângem firimituri din puținul, în continuă schimbare și deja depășit, care ni se permite să-l cunoaștem?
(Călăuza rătăciților, Misterul)
© CCC
Cat de mult ne asemanam hainele cu vietile noastre.
O femeie se cunoaste dupa pantofii pe care ii poarta.
Unul dintre semnele tineretii care trece este nasterea unui simt al tovarasiei fata de celelalte fiinte umane cand ne aflam locul printre acestea.
Gandul intarzie si iubirea se joaca.
Ce singuratice aisberguri suntem! Ce putine lucruri avem a ne spune!
Nu poti gasi linistea evitand viata.
© CCC
Nimic nu s-a intamplat cu adevarat pana ce nu a fost consemnat.
Te vad peste tot, in stele, in râu, pentru mine esti tot ceea ce exista; realitatea tuturor lucrurilor.
© CCC
Odata ce te conformezi, odata ce faci ce fac si ceilalti oameni pentru ca o fac, o letargie iti impresoara talentele si puterea sufletului tau.
O feminista este orice femeie care spune adevarul despre viata ei.
© CCC
Suntem un mister pentru noi înșine.
© CCC
Niciodata vocile nu sunt atat de frumoase ca intr-o seara de iarna, atunci cand amurgul aproape ascunde trupul, iar cuvintele par a se naste din neant, cu o nota de intimitate rareori auzita in timpul zilei.
© CCC
Material propriu romanului nu exista; totul e bun pentru roman, orice simtire, orice idee; este folosita orice insusire a gandului sau a sufletului; orice perceptie e binevenita. Si daca ne-am putea inchipui ca arta romanului ar prinde viata si ar veni printre noi, ne-ar pofti fara indoiala sa o frangem si sa o bruftuluim, dar si sa o cinstim si sa o iubim, pentru ca in felul asta tineretea ei ar fi reimprospatata si suveranitatea ei asigurata.
Ca femeie, nu am patrie. Ca femeie, intreaga lume e patria mea.
Romanul este singura forma de arta care incearca sa ne faca sa credem ca ofera un raport complet si veridic al vietii unei persoane reale.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.